Moţiune de cenzură împotriva guvernului Ponta
Încadrat de alegerile prezidenţiale din toamna trecută şi, respectiv, scrutinurile local şi legislativ din 2016, anul în curs nu e unul electoral în România. Şi totuşi, rareori vara politică a fost mai fierbinte.
Bogdan Matei, 09.06.2015, 13:04
Atacat vehement de opoziţie şi mass-media, guvernul de coaliţie de la Bucureşti e, pe de o parte, cu spatele la zid. Dar, pe de alta, judecând după declaraţiile ferme ale liderilor partidelor componente, e mai solid ca niciodată. Vineri, în Parlament se va dezbate şi vota moţiunea de cenzură depusă de opoziţia liberală. Temele acesteia sunt dezastrul organizatoric de la secţiile de vot din străinătate, la prezidenţialele din noiembrie, când mii de oameni n-au putut vota, deşi au stat la coadă ore-n şir, precum şi neadoptarea legii privind votul prin corespondenţă, graţie căreia puteau fi prevenite situaţii similare.
Sub titlul Victor Ponta demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor, premierul social-democrat e acuzat că a dorit să ajungă preşedinte prin sabotarea deliberată a cetăţenilor români din diaspora, majoritar şi tradiţional cu opţiuni de dreapta, şi că acum refuză să organizeze scrutinuri parţiale în numeroasele judeţe, oraşe şi comune rămase fără edilii aleşi în 2012 şi arestaţi ulterior pentru corupţie. PNL mai susţine că moţiunea de cenzură putea avea şi alte subiecte, tot atâtea capete de acuzare la adresa Cabinetului: proasta guvernare, modificarea hazardată a Codului Fiscal, atacurile contra Justiţiei.
Dar aritmetica din Senat şi Camea Deputaţilor e nemiloasă cu iniţiatorii moţiunii. Pentru a fi adoptat, documentul are nevoie de cel puţin 278 de voturi pentru, iar grupurile parlamentare ale PNL însumează doar 173 de senatori şi deputaţi. Aportul parlamentarilor din Partidul Mişcarea Populară, nostalgici ai fostului preşedinte Traian Băsescu, al celor plecaţi din PSD cu fostul lider Mircea Geoană sau al rămăşitelor confuze din formaţiunea populistă PP-DD nu e suficient pentru ca Ponta să cadă.
Toţi parlamentarii PSD au anunţat că sunt alături de liderul lor. Partenerii-juniori din Executiv, UNPR, PC şi PLR, s-au întrecut, la rându-le, în declaraţii de fidelitate faţă de premier şi au acuzat opoziţia că, doar pentru capital de imagine, aruncă ţara într-o criză politică, ce va avea consecinţe economice şi sociale devastatoare. Totul, aşadar, spun analiştii, indică previzibilul eşec al moţiunii. Ar fi a treia oară când echipa executivă condusă de Ponta, instalată la putere în mai 2012, va trece acest test. Dar, pentru premier, nu e decât un scurt respiro.
Depunerea moţiunii, vineri, a fost eclipsată de uriaşul scandal declanşat, în aceeaşi zi, de anunţul DNA că primul ministru e urmărit penal pentru fapte de corupţie – fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani, conflict de interese – pe care Ponta le-ar fi comis atât înainte, cât şi după ce-a devenit şef de Guvern. El devine, astfel, cel dintâi premier al României post-comuniste învinuit penal în timp ce-şi exercită mandatul, fapt care, avertizează comentatorii, îl decredibilizează grav nu doar pe el, ci şi Guvernul şi ţara întreagă.
