Evoluţii politice la Chişinău

Nimic nu e simplu în Republica Moldova, unde trecerea de la extaz la agonie se poate face peste noapte. Confruntat cu acuzaţii ruşinoase, premierul pro-occidental a demisionat, iar candidaţii filoruşi şi-au adjudecat primul tur al alegerilor locale.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 15.06.2015, 12:42

Anul trecut, Republica Moldova
era unanim considerată, în cancelariile apusene, premianta Parteneriatului
Estic, prin care Uniunea Europeană încearcă să atragă pe orbita sa şase state
ex-sovietice. Reformele promovate, în ultimii cinci ani, de guvernele
pro-occidentale conduse de Vlad Filat şi Iurie Leancă au fost recompensate cu
încheierea acordurilor de asociere şi liber schimb dintre Bruxelles şi
Chişinău. Uşor euforici, liderii politici declarau atunci că republica ar putea
fi admisă în UE în 2020, eventual în semestrul în care preşedinţia rotativă va
fi asigurată de România vecină – susţinătorul cel mai consecvent al
aspiraţiilor sale de integrare.

În toamnă, însă, a început deriva. La alegerile
legislative, scorurile obţinute de partidele pro-occidentale -
liberal-democrat, democrat şi liberal – asigurau majoritatea parlamentară de
care era nevoie pentru continuarea guvernării tripartite. Liberalii, cei mai
energici promotori ai apropierii de Bucureşti şi Bruxelles, au preferat să
treacă în opoziţie, iar premierul Leancă a demisionat din PLDM. Astfel că, abia
în februarie, în locul lui a fost învestit, de coaliţia guvernamentală
minoritară dintre liberal-democraţi si democraţi, dar şi cu voturile
deputaţilor comunişti, tradiţional filoruşi, tânărul om de afaceri Chiril
Gaburici.

Vineri, acesta şi-a anunţat demisia, pe fondul scandalului provocat
de acuzaţia că şi-ar fi falsificat diploma de bacalaureat. Declarat
pro-occidental, dar acuzat de ineficienţă şi corupţie, Guvernul său fusese,
deja, supus unei contestări virulente. În mai multe rânduri, zeci mii de oameni ieşiseră în stradă pentru a
cere demisia liderilor coaliţiei, pe care-i consideră responsabili,
între altele, de halucinanta dispariţie din sistemul bancar al republicii a un
miliard de dolari. Coruptă, cinică, incompetentă, după cum o califică analiştii,
clasa politică de la Chişinău nu putea fi, aşadar, surprinsă de absenteismul
masiv, mai ales în rândul tinerilor, de la alegerile locale de duminică.

Electoratul
vârstnic şi cel rusofon, cu nostalgii sovietice, s-au mobilizat mult mai bine,
astfel că la Bălţi (nord), primarul a fost ales din primul tur, cu peste 70%
din sufragii, în persoana controversatului om de afaceri Renato Usatîi.
Susţinut politic şi financiar de Moscova, de un populism delirant, suspectat de
conexiuni mafiote, acesta e omul care va conduce al doilea oraş ca mărime din
republică.

În turul al doilea, de pe 28 iunie, votul pentru primăria Capitalei,
unde traieşte o treime din populaţia republicii şi care produce jumătate din
PIB, are, spun analiştii, o uriaşă miză geopolitică. Alegerea între tânărul
primar în exerciţiu, liberalul Dorin Chirtoacă, absolvent de Drept la Bucureşti
şi care-şi asumă fără complexe identitatea românească, şi fostul premier
comunist Zinaida Greceanîi, care candideză acum pentru socialiştii pro-ruşi, e şi
o alegere între Europa şi Rusia. Iar de rezultatele alegerilor locale pare să
depindă, spun corespondenţii Radio România la Chişinău, şi refacerea unei
coaliţii majoritare pro-europene, care să repare bilanţul dezolant al
Cabinetului Gaburici.