România – Serbia, de la integrarea europeană la minorităţile naţionale
Situaţia minorităţii româneşti din Serbia, pentru ale cărei drepturi depline Bucureştiul militează consecvent, a fost un punct important pe agenda vizitei la Belgrad a preşedintelui Klaus Iohannis.
Ştefan Stoica, 17.07.2015, 13:10
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a vizitat,
joi, Serbia, stat vecin despre care a afirmat că reprezintă un partener cheie
în regiune. Discuţiile cu omologul sârb, Tomislav
Nikolići, cu prim-ministrul Aleksandar Vučići şi cu preşedintele Parlamentului,
Maja Gojkovići au vizat stabilitatea regională, cooperarea economică,
perspectiva integrării europene a Serbiei şi situaţia minorităţii româneşti.
România şi Serbia îşi propun să realizeze o serie de proiecte comune – a
declarat preşedintele Klaus Iohannis, iar domeniile vizate sunt infrastructura, cooperarea transfrontalieră
şi interconectivitatea energetică. Şeful statului a mai declarat că România
susţine perspectiva europeană a Serbiei şi speră ca negocierile de aderare să
înceapă în acest an. Mai mult, Bucureştiul este dispus să acorde Belgradului
asistenţă în procesul de integrare.
Pe de altă parte, Klaus Iohannis a
subliniat că minoritatea română din Serbia, trebuie să se bucure, în
integralitatea ei, de toate drepturile prevăzute în documentele internaţionale,
fie că este vorba de reprezentare, acces la educaţie, serviciu religios sau
presa de limba maternă. Ştiu că s-au făcut în ultimii ani unele progrese, dar
acestea trebuie continuate pentru a veni în întâmpinarea aşteptărilor
dumneavoastră. Am evidenţiat clar acest lucru în dialogul cu interlocutorii mei
de astăzi, exprimându-mi încrederea că autorităţile sârbe vor întreprinde
măsurile necesare în acest sens, măsuri care decurg, de altfel, din
angajamentele asumate chiar de aceste autorităţi, a afirmat Klaus
Iohannis, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
El a mai
spus că statul român are în vedere în demersurile sale faptul că toţi
cetăţenii sârbi care îşi asumă spiritualitatea românească şi legăturile
culturale, religioase şi de limbă cu România, indiferent de regiunea din Serbia
în care locuiesc sau de denumirea sub care sunt cunoscuţi, români sau vlahi,
aparţin minorităţii române.
Preşedintele a pledat în favoarea găsirii
unor soluţii constructive pentru facilitarea accesului elevilor români din
nord-estul Serbiei la cursurile de limba română. Forţa dumneavoastră şi
capacitatea de a vă păstra identitatea vine din solidaritate şi înţelegere. De
aceea, mesajul meu pentru toţi românii din Serbia este acesta: fiţi uniţi. Este
calea prin care românii, loiali statului în care trăiesc, se pot face auziţi ca
o voce unitară şi puternică, le-a transmis liderul de la Bucureşti coetnicilor
din Serbia. În actualul context regional – a subliniat preşedintele -
solidaritatea a devenit o valoare extrem de preţioasă. Cred în nevoia de mai
multă solidaritate la nivelul Uniunii Europene, pentru a avea o regiune sigură
şi prosperă. România îşi manifestă această solidaritate inclusiv prin
susţinerea parcursului european al Serbiei, proces care implică şi promovarea
drepturilor omului şi protecţia minorităţilor.
