Manifestaţii de amploare la Chişinău
Protestele din centrul Chişinăului tind să se transforme într-o manifestaţie-maraton şi să se propage şi în alte oraşe din Republica Moldova.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 14.09.2015, 12:37
Îndreptate contra unei administraţii declarat pro-europeană, organizate de societatea civilă şi alimentate tocmai de valorile occidentale, pe care protestatarii spun că Puterea le-a trădat, mitingurile de la Chişinău au intrat, deja, în cea de a doua săptămână şi nimeni nu poate pronostica nici când, nici cum se vor încheia. Duminică, liderii celor câteva zeci de mii de protestatari masaţi în piaţă s-au întâlnit cu două dintre ţintele constestării lor, premierul Valeriu Streleţ şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. Şi, semnalează corespondenţii Radio România, părţile şi-au păstrat poziţiile cu care au intrat la discuţii.
Primul-ministru a declarat că, de la învestire, acum şase săptămâni, guvernul său a întreprins acţiuni menite să rezolve problemele stringente cu care se confruntă Republica Moldova. Cu excepţia unui vot de neîncredere din partea Parlamentului, Guvernul nu va demisiona, pentru că acest lucru ar agrava criza politică şi economică – a conchis Streleţ. Anterior, el afirmase că însăşi existenţa statului este pusă în pericol, iar problemele din cauza cărora au ieşit oamenii în stradă – corupţia, sărăcia, lipsa de încredere în clasa politică – sunt consecinţele unor procese acumulate pe parcursul multor ani.
Şi preşedintele Nicolae Timofti a respins ideea demisiei. Plecarea sa, spune şeful statului, ar conduce la o nouă criză politică şi, pe fondul vidului de putere, instabilitatea s-ar amplifica. „Vinovate de situaţia creată sunt instituţiile slabe ale statului” – a mai spus Timofti, care a acuzat ineficienţa Băncii Naţionale, a Procuraturii Generale şi a Centrului Naţional Anticorupţie, după ce, anul trecut, din sistemul bancar al republicii a dispărut in mod misterios un miliard de dolari, respectiv circa 15% din PIB.
Candu a avertizat că alegerile anticipate pe care le cer manifestanţii nu vor crea decât un haos şi mai mare. El a anunţat că printre priorităţile Parlamentului pentru sesiunea de toamnă figurează reforma justiţiei şi a promis că un procuror din România vecină, care a lucrat şi în cadrul DNA, va veni la Chişinău pentru a asista Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Generală.
Liderii protestelor rămân, însă, inflexibili. „Dacă autorităţile nu ne vor auzi de aici, din capitala ţării, atunci vom face ca valul de proteste să cuprindă întreaga republică. Conducătorii vor simţi cum le arde pământul sub picioare” – a vituperat, unul dintre ei, Valentin Dolganiuc, fost deputat în primul parlament de la Chişinău, care, în 1991, proclama independenţa faţă de Moscova. Asemenea lui, mulţi dintre organizatorii manifestaţiilor sunt personalităţi publice cu o reputaţie impecabilă, ceea ce nu înseamnă, însă, că nu există riscul ca mişcarea să fie deturnată.
Expert în spaţiul ex-sovietic şi fost consilier prezidenţial la Bucureşti, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor, Iulian Chifu, notează ralierea la protest a socialiştilor şi populiştilor din opoziţie, telecomandaţi de la Moscova şi primii interesaţi să pună sub semnul întrebării legitimitatea unei Puteri pro-europene.
