Noi proiecte de cooperare România – Rep. Moldova
Premierul român, Victor Ponta, şi omologul său din Republica Moldova vecină, ex-sovietică, majoritar românofonă, Valeriu Streleţ, s-au întâlnit, marţi, la Neptun, pe litoralul românesc al Mării Negre, într-o nouă şedinţă comună, de acum cutumiară, a celor
Bogdan Matei, 23.09.2015, 13:05
Prioritatea absolută a Bucureştiului este Republica Moldova -
declara, la începutul acestei luni, premierul Victor Ponta, la reuniunea anuală
a diplomaţilor români, cărora le-a cerut să promoveze interesele statului vecin
aşa cum fac pentru interesele Bucureştiului.
Anterior, pe 27 august, când
Republica Moldova aniversa 24 de ani de la proclamarea independenţei faţă de
Moscova, premierul s-a aflat la Chişinău, unde a fost primit de preşedintele
Nicolae Timofti şi s-a întâlnit cu omologul său, Valeriu Streleţ, pe care i-a
asigurat, din nou, de susţinerea României pentru aspiraţiile europene ale
Chişinăului. Iar marţi, la Neptun, şeful Guvernului de la Bucureşti a anunţat
că România intenţionează să acorde Republicii Moldova un împrumut rambursabil,
de 150 milioane de euro, pe o perioadă de cinci ani, dar şi finanţare
nerambursabilă pentru proiecte viitoare. El a adăugat că interconectarea
sistemelor naţionale energetic şi de gaze naturale reprezintă un demers
strategic, care trebuie continuat, astfel încât Republica Moldova să atingă
independenţa energetică. Încurajator, în acest sens, e interesul unor
importante companii româneşti de a se implica în privatizările din sectorul
energetic al statului vecin.
La rându-i, omologul său, Valeriu Streleţ, şi-a
exprimat dorinţa ca România să devină principalul investitor în Republica
Moldova şi a promis facilităţi pentru firmele româneşti care investesc acolo.
Fără să numească explicit Rusia, premierul de la Chişinău spune că înlăturarea
depedenţei faţă de un singur furnizor va permite Republicii Moldova să se
debaraseze de condiţia de ostatic al unui sistem de mult timp învechit.
Simultan cu şedinţa comună a guvernelor, la Neptun a avut loc un miting la care
sute de oameni au cerut reunirea celor
două state. Nu doar interconectarea energetică, ci şi o singură monedă, leul
românesc, şi o politică externă şi de apărare comună au figurat printre solicitările
manifestanţilor. Liderii acestora au fost primiţi de miniştrii români de
Externe, Bogdan Aurescu, şi pentru Dialog Social, Liviu Pop, care au promis că
la viitoarele şedinţe de guvern îi vor invita pe manifestanţi ca parte a
societăţii civile.
Pe vremuri desfăşurate într-un climat exuberant şi pe care
protagoniştii îl numeau fratern, discuţiile dintre cele două echipe executive
au fost, de data acesta, umbrite de problemele politice interne. La Bucureşti,
Ponta a fost trimis, luni, în judecată de DNA pentru fapte de corupţie şi,
săptămâna viitoare, trebuie să treacă testul unei moţiuni de cenzură. Iar în
centrul Chişinăului, mii de oameni cer, în fiecare duminică, demisia Guvernului
lui Streleţ, deşi acesta a fost învestit de abia două luni. Declarat
pro-occidentală, coaliţia guvernamentală tripartită a fost grav decredibilizată
de dispariţia misterioasă din sistemul bancar a unui miliard de dolari,
echivalentul a circa 15% din PIB-ul republicii. Nu-i, de aceea, de mirare că la
mitingul unionist de la Neptun s-a cerut şi ca procurorii anticorupţie români
să treacă graniţa.
