UE şi cotele obligatorii de refugiaţi
Sosirea în Europa în ultimele luni a unui val nemaiîntâlnit de persoane provenind din Orientul Mijlociu şi nordul Africii a generat cea mai gravă criză a migraţiei de după al Doilea Război Mondial.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 23.09.2015, 13:20
Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat, marţi, planul Comisiei Europene de redestribuire a încă 120.000 de
migranţi între cele 28 de state membre. Propunerea Comisiei a fost votată cu o
largă majoritate. România, Ungaria, Slovacia şi Cehia au votat
împotrivă, iar Finlanda s-a abţinut. Polonia a votat pentru,
desi iniţial anunţase că nu este de acord cu aceste cote obligatorii.
Potrivit
legislaţiei europene, ţările care au votat împotrivă vor fi
obligate să aplice decizia luată de majoritatea statelor membre. României i-au
fost alocaţi încă 2.475 de refugiaţi, deşi Bucureştiul a susţinut în repetate
rânduri că nu poate primi mai mult de 1785 de persoane pentru că nu are
suficiente centre de refugiaţi.
În intervenţia sa la Consiliul Extraordinar
JAI, ministrul de interne, vicepremierul Gabriel Oprea a spus că România îşi
menţine punctul de vedere conform căruia mecanismul de relocare internă a
refugiaţilor trebuie să aibă un caracter voluntar, fapt pentru care a votat
împotriva impunerii unor cote obligatorii. El a reafirmat că Bucureştiul este
solidar cu statele UE afectate de un aflux foarte mare de refugiaţi, dovadă că,
Guvernul României a decis, la Consiliul European din vară, că va participa la mecanismul de
distribuire prin preluarea a 1.705 solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi
Grecia şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii.
Totodată, Gabriel
Oprea a reafirmat disponiblitatea României de a creşte contribuţia la
activităţile Frontex – Agenţia Europeană de Protecţie a Frontierelor. El a
subliniat necesitatea intensificării măsurilor de combatere a traficului ilegal
de imigranţi, de identificare a unor soluţii concrete în ţările de origine şi
de tranzit prin intermediul Europol, Frontex şi a Biroului de ajutor european
pentru azil. Totodată, vicepremierul român a subliniat nevoia unei mai mari
implicări din partea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM),
Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), dar şi din
partea societăţii civile prin ONG-urile specializate.
La Bucureşti, un sondaj INSCOP realizat la comanda cotidianului
Adevărul arată că 56% dintre români cred că România nu ar trebui să
primească refugiaţi, iar 35% consideră că ţara ar trebui să găzduiască
imigranţi. Dintre cei care au spus că ar trebui să primim refugiaţi, 82%
consideră că România trebuie să-şi stabilească singură cota de refugiaţi pe
care-i poate primi. Din totalul persoanelor chestionate, 65% spun că nu ar fi
de acord ca refugiaţii să se stabilească în România.
