Relaţiile Bucureşti-Chişinău
România îşi condiţionează sprijinul financiar pentru Republica Moldova vecină de aplicarea unui set de reforme instituţionale pe care le consideră imperios necesare.
Bogdan Matei, 01.02.2016, 11:59
La Chişinău, clasa politică şi strada par să rămână pe poziţii ireconciliabile. Mai amestecate decât oricând, ambele tabere includ, deopotrivă, vectori geopolitici filoruşi şi pro-occidentali. Învestirea, pe 20 ianuarie, a Guvernului, declarat pro-european, condus de Pavel Filip, s-a făcut cu voturile unei majorităţi eterogene, care merge de la liberali, promotori ai reunificării cu România, la foşti comunişti, tradiţional pro-moscoviţi, convertiţi peste noapte la social-democraţie.
În stradă, manifestanţii mobilizaţi de socialişti şi populişti, despre care mulţi afirmă că-s teleghidaţi de la Moscova, au fuzionat cu adepţii platformei Demnitate şi Adevăr, un cartel de organizaţii non-guvernamentale ce se revendică de la valorile occidentale. Ruptura a intervenit pe alte coordonate. Puterea afirmă că de stabilitatea ei depinde nu doar menţinerea traseului european, ci însăşi statalitatea Republicii Moldova. Opoziţia acuză corupţia unei administraţii în mandatul căreia din sistemul bancar a dispărut un miliard de dolari, adică în jur de 15 procente din produsul intern brut.
Într-una din primele şedinţe ale sesiunii parlamentare de primăvară ar urma să fie votată organizarea unui referendum privind alegerea preşedintelui ţării direct de cetăţeni şi nu, ca până acum, de deputaţi. Măsura e calificată de analişti drept o concesie făcută protestatarilor, care o consideră, însă, insuficientă şi continuă să ceară demisia în bloc a exponenţilor puterii şi organizarea de alegeri legislative anticipate.
Pe acest fundal tensionat, premierul român, Dacian Cioloş, i-a trimis, sâmbătă, omologului său din statul vecin, Pavel Filip, o scrisoare in care detaliază reformele pe care Chişinăul trebuie să le adopte în cel mai scurt timp pentru deblocarea primei tranşe, de 60 de milioane de euro, din creditul rambursabil de 150 de milioane oferit de Bucureşti. Printre acestea figurează implementarea cu prioritate a agendei de asociere cu Uniunea Europeană, iniţierea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, stabilirea unei foi de parcurs pentru obtinerea cât mai rapidă a unui acord cu FMI şi numirea, printr-un proces transparent şi credibil, unui guvernator al Băncii Naţionale. Cioloş îi mai cere lui Filip să identifice şi să repare vulnerabilităţile sistemului bancar, reformarea justiţiei, combaterea corupţiei şi consultarea societăţii civile. Cei doi premieri par să aibă, deja, o relaţie funcţională.
La nici o săptămână de la învestire, Filip a făcut la Bucureşti prima sa vizită peste hotare. „România este şi va rămâne alături de Republica Moldova” – mai afirmă şeful Guvernului tehnocrat de la Bucureşti, neuitând să avertizeze că sprijinul va veni gradual, în funcţie de eforturile întreprinse de Chişinău pentru ceea ce scrisoarea numeşte „asumarea şi aplicarea reformelor democratice, economice şi instituţionale”. Tocmai fiindcă Bucureştiul e direct afectat de corupţia, incompetenţa şi inconsecvenţa dovedite până acum de un partener căruia i-a susţinut decis şi energic aspiraţiile europene.
