România şi securitatea internaţională
În urma solicitării preşedintelui Klaus Iohannis, 50 de militari români vor fi trimişi în Irak în 2016 pentru instruirea forţelor de securitate irakiene, în cadrul Coaliţiei internaţionale împotriva grupării teroriste Stat Islamic.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 12.02.2016, 13:01
România va trimite instructori
militari în Irak în cadrul coaliţiei internaţionale împotriva grupării
teroriste Stat Islamic. Este vorba despre 50 de militari, instructori, personal de stat major şi de sprijin din
domeniile forţe speciale, informaţii militare şi forţe terestre care vor antrena aramata irakiană.
Preşedintele
Klaus Iohannis a solicitat parlamentului aprobarea acestei misiuni care se va
desfăşura doar pe parcursul acestui an. De altfel, creşterea capabilităţilor de luptă împotriva si a fost
discutată zilele acestea şi la Bruxelles, în cadrul reuniunii miniştrilor Apărării din
NATO. La solicitarea Statelor Unite, Alianţa a decis să se implice cu avioane de supraveghere în
combaterea acestei grupări teroriste.
Prezent la reuniune, ministrul român al Apărării, Mihnea
Motoc, a explicat că decizia
statelor NATO de a ajuta coaliţia internaţională survine în cadrul unei
reorientări strategice şi este axată pe activitatea acestei organizaţii în
interiorul graniţelor irakiene. Despre contribuţia românească Mihnea Motoc a
spus: Am
răspuns, ca naţiune participantă de ceva timp la coaliţia anti-ISIL, prin
definirea unei contribuţii axată pe consiliere şi îndrumare în domeniul
forţelor speciale. Este vorba de 50 de oameni care să îndeplinească misiuni de
consiliere şi de training pentru dezvoltarea acestui tip de capacităţi în rândul forţelor
armate irakiene.
O altă decizie importantă
luată de miniştrii apărării ai NATO a fost aceea ca Alianţa să ajute la
operaţiunile de combatere a traficanţilor de imigranţi din Marea Egee şi la
salvarea refugiaţilor.In
cadrul reuniunii s-a mai hotărât
întărirea
flancului de est al NATO pentru apărarea statelor central şi est-europene de
ameninţările Rusiei, trupe suplimentare urmând să fie staţionate temporar în
România, Bulgaria, Polonia şi ţările baltice. Decizia este una istorică, în
contextul în care relaţiile dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Moscova au ajuns
în ultimii doi ani la cel mai scăzut nivel de după războiul rece.
Secretarul general al NATO,
Jens Stoltenber, declara că prezenţa Alianţei în est va fi atât de mare pe cât
va fi nevoie, iar scopul este de a obţine un echilibru între trupele de pe
teren şi forţele de întărire care pot fi desfăşurate rapid. Ministrul român,
Mihnea Motoc, a asigurat statele aliate că termenul de operaţionalizare a sistemului antirachetă de la Deveselu, din sudul României,care
facilitează dezvoltarea arhitecturii NATO în regiune va fi respectat (2016) şi
a reiterat angajamentul de creştere a alocaţiilor bugetare pentru apărare. El a
mai spus că România rămâne angajată şi în Afganistan prin menţinerea nivelului
actual de trupe 611militari.
