Recomandări FMI pentru România
FMI avertizează că economia României poate să crească şi cu 4% pe an, dar numai dacă sunt stimulate investiţiile, accelerată absorbţia fondurilor europene şi eficientizată activitatea din companiile de stat.
Daniela Budu, 15.06.2016, 13:10
FMI şi Banca Mondială au avertizat, din nou, la
Bucureşti, asupra pericolului reprezentat de continuarea politicilor de
relaxare fiscală, de care economia românească nici nu ar mai avea nevoie, în
opinia lor. Cele două instituţii financiare consideră că există un risc
semnificativ ca România să intre anul viitor în procedură de deficit excesiv.
La o dezbatere pe teme economice, şeful misiunii FMI pentru România, Reza
Baqir, a recomandat din nou autorităţilor de la Bucureşti să anuleze sau să
amâne măsurile de relaxare fiscală prevăzute pentru 2017. Reza Baqir a spus că
acestea ar veni la un moment în care consumul este deja puternic şi ar putea
duce la supraîncălzirea economiei. Este un pericol despre care a vorbit şi
fostul reprezentant al acestei instituţii, Jeffrey Franks. El a precizat că
România trebuie să fie precaută în privinţa politicilor economice, pentru a nu
repeta greşelile trecutului.
Jeffrey Franks: Este reconfortant faptul că
România s-a reîntors la creştere economică. Aceasta nu este la acelaşi nivel
precum cea din anii de dinaintea crizei, dar nici nu ne dorim să fie la
aceleaşi niveluri, pentru că erau clar nesustenabile. Întrebarea este acum dacă
unele dintre măsurile privind impozitarea sau salariile luate în ultimul an şi
ceva contribuie la sustenabilitate sau ne îndepărtează de aceasta.
Guvernul de la Bucureşti încearcă un program
de reducere treptată a deficitului. Ministrul finanţelor, Anca Dragu, a atras atenţia că reducerea CAS
cu cinci puncte procentuale, votată recent de Senat, nu poate fi aplicată de anul viitor.
Oficialul a explicat că impactul acestei măsuri ar fi de aproape opt miliarde
de lei (circa 1,8 miliarde de euro), într-un an în care deja presiunea pe
deficitul bugetar este mare.
Anca Dragu: Din estimarea noastră, pentru anul
viitor, deficitul bugetar va fi undeva la 2,8, poate 2,85% cu măsurile din
Codul Fiscal, desigur fără măsura de reducere a CAS-ului cu cinci puncte
procentuale. Aceasta nu este inclusă în acest deficit bugetar pentru anul
următor.
Şi economistul Băncii Mondiale în România, Cătălin Păuna, a atras
atenţia că România riscă să intre în procedură de deficit excesiv în 2017 şi să
ajungă până la urmă la creşteri de taxe. El a admis, însă, că executivul mai
are timp să aplice măsuri de compensare, precum o mai bună stabilire a
priorităţilor la cheltuielile publice sau îmbunătăţirea colectării impozitelor.
Pe de altă parte, reprezentantul FMI, Alejandro Hajdenberg, apreciază că
majorarea continuă a salariului minim în România descurajează competitivitatea
externă şi investiţiile, iar firmele sunt împinse către economia gri. Oficialul
spune că impactul negativ al creşterii salariului minim devine şi mai negativ
atunci când ajunge să aibă o pondere între 25% şi 45% din salariul mediu, iar
în România este aproape de 45%. Salariul minim din România a fost majorat, în
luna mai, la 1.250 de lei (circa 280 euro).
