Curtea Constituţională despre abuzul în serviciu
Abuzul în serviciu va fi în continuare sancţionat penal în România, dar trebuie să presupună executarea defectuoasă a atribuţiilor cu încălcarea legii – a decis, miercuri, Curtea Constituţională.
Bogdan Matei, 16.06.2016, 13:26
Temerile procurorilor, presei şi
societăţii civile, ca şi speranţele multor figuri publice cercetate pentru
corupţie au fost, deopotrivă, spulberate, miercuri, când Curtea Constituţională a admis doar parţial
excepţia de neconstituţionalitate privind abuzul în serviciu. Judecătorii
Curţii au decis că dispoziţiile din legislaţia penală sunt constituţionale, în
măsura în care se constată că executarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu
implică încălcarea legii. Decizia a fost unanimă, este definitivă şi general
obligatorie şi se aplică pe viitor.
Preşedintele interimar al Curţii
Constituţionale, Valer Dorneanu, a explicat că în nici un caz nu se poate spune
că abuzul în serviciu a fost dezincriminat, iar colegul său Petre Lăzăroiu a
afirmat că a fost necesară o clarificare a termenilor. Petre Lăzăroiu: Judecătorul
trebuie să vadă dacă s-a încălcat legea. Această sintagmă dădea posibilitatea
interpretării oricărui act. Orice îndeplinire care nu se potrivea cu tiparul pe
care îl avea procurorul era în mod defectuos şi deci nu poţi să-l laşi aşa.
Printre protagoniştii dosarelor în care s-a ridicat excepţia de
neconstituţionalitate privind abuzul în serviciu figurează însăşi fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT – parchetul antimafia),
Alina Bica, ori politicieni pe care presa adoră să-i numească baroni locali,
precum foştii preşedinţi ai consiliiilor judeţene Constanţa şi Brăila, Nicuşor Constantinescu şi, respectiv, Gheorghe Bunea Stancu.
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, tot miercuri, că articolul din
Legea specială pe baza căreia funcţionează DNA este constituţional. Anterior,
procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, atrăsese atenţia că dezincriminarea
abuzului în serviciu ar bloca 800 de dosare aflate în lucru. În plus, aceasta ar fi făcut imposibilă recuperarea
prejudiciilor produse prin săvârşirea acestei infracţiuni, care s-au ridicat,
anul trecut, la 620 de milioane de euro.
Şi şeful
Academiei Internaţionale Împotriva Corupţiei, Martin Kreutner, apreciase că
incriminarea în România a abuzului în serviciu este foarte importantă şi
amintise că actuala legislaţie românească în domeniu este recunoscută de
forurile internaţionale.
Sper ca decizia CCR să fie una care clarifică şi
înlesneşte parcursul justiţiei în România – a declarat şeful statului, Klaus
Iohannis.
La rândul său, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu,
altminteri un critic vocal al aşa-zisei republici a procurorilor, a spus, aparent
încântat, că abuzul în serviciu prevăzut în Codul penal nu a fost
dezincriminat, ci a rămas valabil, dar sub o altă definiţie, mult mai
riguroasă.
