Economia românească după Brexit
Preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a invitat, luni, pe premierul Dacian Cioloş, pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi pe liderii partidelor parlamentare pentru o nouă rundă de consultări după Brexit.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 01.07.2016, 13:15
Părăsirea spaţiului comunitar de către Marea Britanie
reprezintă o modificare semnificativă în geometria şi în arhitectura Uniunii
Europene, va trebui să găsim modalităţile cele mai bune de abordare a acestei
chestiuni – consideră preşedintele Klaus Iohannis, revenit de la Consiliul
European de la Bruxelles – summit dominat de subiectul Brexit.
În acest scop,
premierul Dacian Cioloş, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
Isărescu şi liderii partidelor politice vor avea, săptămâna viitoare, o nouă rundă de convorbiri cu şeful statului,
aşa cum s-a întâmplat şi la scurt timp de la aflarea rezultatului
referendumului britanic.
Este momentul să ne concentrăm pe ceea ce urmează la
nivel european, dar şi în România, spune Klaus Iohannis, în opinia căruia, se
impune un nou proiect de ţară post-aderare.
Decizia britanicilor de a ieşi din
Uniunea Europeană a avut mai puţine influenţe asupra pieţei financiare din
România decât asupra celor din alte state din regiune, dar acest lucru nu
înseamnă că în viitor impactul nu va fi unul mai serios – afirmă, la rândul
său, guvernatorul Mugur Isărescu. Mişcări extrem de mici pe pieţele monetară şi
valutară din România au avut loc ca urmare a rezultatului referendumului, fiind
mai degrabă vorba de un şoc emoţional, adaugă guvernatorul, subliniind că
decizia istorică a britanicilor a crescut gradul de incertitudine pe pieţele
internaţionale, care oricum era ridicat.
Mugur Isărescu: Dominanta
este incertitudinea şi nu este numai la noi, este în general în Europa şi în
lume. Ca o consecinţă, o relativă noutate este faptul că abordarea noastră
devine mult mai practică. Vedem cum evoluează lucrurile şi acţionăm cu
arsenalul avut la dispoziţie. Beneficiem în acest sens de faptul că tot
arsenalul BNR este disponibil. Nu avem instrumente blocate sau aflate la
limită. Acesta este un avantaj.
Efectele Brexit-ului asupra României se
manifestă pe trei paliere: pe termen foarte scurt, care implică în special
pieţele financiare, pe termen mediu – 1-2 ani – care ţin mai ales de
dimensiunea economică şi pe termen lung, care se referă la dimensiunea politică
şi instituţională. Este precizarea viceguvernatorului Băncii Naţionale a
României, Bogdan Olteanu, care dă asigurări liniştitoare – nu există o
prăbuşire, nu există haos, pieţele funcţionează, lichiditatea circulă.Bogdan
Olteanu a precizat că vor mai fi săptămâni de turbulenţe, dar există
instrumentele necesare pentru ca acestea să fie stăpânite pe plan global.
