După summit-ul NATO de la Varşovia
Pentru România, summitul NATO de la Varşovia a fost un succes – afirmă preşedintele Klaus Iohannis.
Bogdan Matei, 11.07.2016, 11:52
Simbolic, remarcă analiştii, Occidentul a întregistrat, deja, o victorie în momentul în care a decis să organizeze summitul NATO în Polonia, acolo unde, în plin Război Rece, fosta Uniune Sovietică îşi obligase sateliţii să-i devină, formal, aliaţi, în cadrul aşa-numitului Tratat de la Varşovia. Azi, din Estonia în Bulgaria, statele ex-comuniste din estul şi centrul continentului sunt parte a lumii libere, ca membre ale Uniunii Europene şi ale Alianţei Nord-Atlantice, dar rămâne intactă preocuparea lor faţă de redeşteptarea agresivităţii şi apetitului teritorial ale Moscovei.
Cele 28 de state membre ale NATO sunt unite în faţa Rusiei, care nu constituie nepărat o ameninţare, dar nici un partener nu este – a subliniat, la Varşovia, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg. El a adăugat că principiile pe care se bazează raporturile aliaţilor cu Moscova sunt complementare: apărarea puternică şi dialogul constructiv. Ca parte a sistemului defensiv, a fost decisă desfăşurarea în statele baltice şi în Polonia a patru batalioane multinaţionale, precum şi transformarea unei brigăzi româneşti într-o structură multinaţională a NATO.
Aliaţii au mai decis transferarea controlului şi coordonării dinspre Statele Unite către NATO a scutului antirachetă de la Deveselu (sud). România, s-a felicitat Klaus Iohannis după summit, îşi consolidează, astfel, poziţia ca stat membru NATO şi ca actor regional care contribuie la menţinerea securităţii si stabilităţii într-o zonă marcată de numeroase riscuri. Şeful statului român a pledat pentru un ajutor susţinut al Alianţei pentru fostele republici sovietice cu asipraţii de integrare europeană şi chiar euroatlantică: Moldova (majoritar românofonă), Ucraina şi Georgia.
El a mai avertizat că, la graniţa sudică a NATO, crizele din Siria, Irak şi Libia generează multiple provocări şi că gruparea teroristă ISIS este o ameninţare serioasă la adresa securităţii internaţionale. În marja summitului, de altfel, NATO şi Uniunea Europeană şi-au oficializat, în premieră, cooperarea în domenii precum migraţia, ameninţările hibride şi securitatea cibernetică.
Aşa-numita Declaraţie de la Varşovia, adoptată de participanţii la summit, include şi referiri la securitatea aeriană şi navală în zona Mării Negre, în legătură cu care ar putea fi adoptate decizii importante la reuniunea din octombrie a miniştrilor Apărării din statele membre. Acestea ar putea corecta ceea ce presa de la Bucureşti numeşte insuccesul pe care l-ar fi întregistrat preşedintele Iohannis după ce propunerea lui de a crea o flotă a NATO în Marea Neagră n-a suscitat entuziasm în Bulgaria vecină şi n-a fost asumată nici de aliaţii occidentali.
Ideea în sine rămâne, însă, actuală, afirmă analiştii, care notează că peninsula ucraineană Crimeea, anexată de ruşi acum doi ani, e la doar câteva sute de kilometri de România, Bulgaria ori Turcia.
