Educaţia, încotro?
În plină vacanţă de vară, sistemul de educaţie din România îşi numără corijenţele.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 10.08.2016, 13:05
În România post-comunistă, în afara sistemului sanitar, n-a existat domeniu
de activitate supus mai multor reforme eşuate decât Educaţia.
Înregimentaţi
politic sau independenţi, de dreapta sau de stânga, din interiorul sistemului
sau din afară, aproape toţi miniştrii au încercat să schimbe regulile. Şi, după
toate aceste transformări care n-au produs, an după an, decât confuzie printre
elevi şi profesori, chiar unul dintre foştii titulari ai portofoliului,
actualul senator Liviu Pop, definea, recent, Bacalaureatul drept un etern
eşec.
Marţi, a fost rândul unui alt fost ministru, preşedinte al Consiliului
Naţional al Rectorilor din România, Sorin Cîmpeanu, să anticipeze ceea ce a
numit o premieră nedorită pentru ultimii 26 de ani: numărul absolvenţilor de
liceu cu diplomă de Bacalaureat va fi, în 2016, sub 100 de mii.
Participant, la
Galaţi, la Forumul Organizaţiilor Studenţeşti din România, Câmpeanu a
spus că scăderea accentuată a numărului absolvenţilor de liceu se reflectă în
dificultăţile pe care le au universităţile în a-şi ocupa locurile scoase la
admitere. Pe termen lung, acest fenomen ar putea conduce la neîndeplinirea
procentelor asumate de România privind numărul absolvenţilor de învăţământ
superior, număr oricum inferior celui stabilit de Uniunea Europeană.
El însuşi
profesor de formaţie, preşedintele Klaus Iohannis a participat la deschiderea
Forumului de la Galaţi, unde a afirmat că sistemul superior de învăţământ
trebuie să fie deasupra oricăror îndoieli privind calitatea şi integritatea. Lucrările de licenţă şi tezele de masterat trebuie să respecte o serie de
norme clare, aplicate în mod consecvent în practica din mediul universitar – a
avertizat preşedintele. Astfel, am putea preveni cultura plagiatului încă din
primii ani – a apreciat Iohannis, după ce, în ultima vreme, verdictele de
plagiat în cazul unor teze de doctorat au ţinut prima pagină a ziarelor.
Acestea sunt doar vârful aisbergului, susţine preşedintele.
Dar tocmai numele
împricinaţilor, exponenţi ai pseudo-elitelor politice şi academice de la
Bucureşti, fac deliciul ziarelor şi televiziunilor de ştiri. Lunga telenovelă a
doctoratului în Drept al fostului premier social-democrat Victor Ponta s-a
încheiat, recent, după verdictul implacabil de plagiat, cu retragerea titlului
de doctor. Acum, Ponta riscă şi excluderea din Barou, unde a fost admis tocmai
pe baza tezei contrafăcute. Fostul vicepremier şi lider UNPR Gabriel Oprea a
fost şi coordonator de doctorate, deşi propria-i teză a fost diagnosticată de
experţi drept plagiat.
În siajul celor doi, politicieni de mai mică anvergură
figurează pe lista falşilor doctori. Dovediţi ca plagiatori, unii au cerut din
proprie iniţiativă retragerea titlului. Cu standarde joase nu doar academic, ci
şi moral, cei mai mulţi nu iau, însă, în calcul, remarcă analiştii, şi
retragerea din viaţa publică.
