Economia în viziunea BNR
Investiţiile în infrastructură şi în sistemul educaţional trebuie să rămână prioritare deoarece contribuie la creşterea productivităţii muncii, esenţială pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor.
Leyla Cheamil, 21.09.2016, 12:10
România are nevoie de reforme structurale, este de părere guvernatorul
Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. El a făcut această apreciere la Forumul
economic anual pentru Europa Centrală şi de Est, organizat de revista Forbes la Bucureşti. Cu acest prilej,
Isărescu a făcut un apel pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene, cu
efecte şi asupra stimulării reformelor structurale. Guvernatorul BNR a mai spus
că este foarte importantă consolidarea echilibrului macroeconomic.
De asemenea,
crede Mugur Isărescu, investiţiile în infrastructură şi în sistemul educaţional
trebuie să rămână prioritare, întrucât aceste investiţii contribuie la
creşterea productivităţii muncii,
esenţială pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor. El
estimează că: Un ritm
mai alert de creştere economică poate fi atins. Vreau să fiu clar în acest
sens. Nu cred că România trebuie să se oprească la 3-4%, dar pentru a fi
sustenabil şi pentru a nu crea probleme, acest ritm mai înalt trebuie obţinut
prin acţiunea asupra factorilor care conduc la majorarea potenţialului
economiei de a creşte mai rapid. Dat fiind că potenţialul de creştere al
economiei româneşti este afectat de trenarea redresării investiţiilor publice
şi a derulării reformelor structurale, ar trebui să se acţioneze cu prioritate
pentru remedierea problemelor care împiedică realizarea de progrese rapide în
aceste două domenii.
Cel mai recent studiu realizat de Institutul Naţional
de Statistică arată că sărăcia este una dintre marile probleme cu care se
confruntă mulţi români. Cercetarea relevă faptul că aproape jumătate dintre
aceştia suportă cu greu cheltuielile curente ale vieţii. Pentru realizarea lui
s-a luat în calcul situaţia din 2015, când peste 32% dintre familii nu au făcut
faţă chletuielilor lunare importante precum ratele, plata utilităţilor şi
întreţinerii. Peste 13 procente din gospodării nu şi-au putut asigura
încălzirea locuinţei, iar mai mult de 69% nu şi-au putut achita o săptămână de
vacanţă.
Sociologul Codrin Scutaru de la Institutul Naţional pentru Calitatea
Vieţii explică: Din păcate, se răsfrânge o situaţie dificilă
din punct de vedere economic sau social şi asupra categoriilor care au plătit
asigurări sociale mai mult timp şi apoi primesc înapoi o sumă care nu le mai
permite să-şi asigure un standard de viaţă considerat de percepţia publică
drept decent. Nivelul de trai nu se schimbă radical de la un an la celălalt.
Creşterea economică se simte în câţiva ani şi se simte destul de modest în
calitatea vieţii românului.
Potrivit studiuluii INS, cel mai greu se
descurcă familiile conduse de femei, de persoane peste 65 de ani sau cele în
care se găsesc doi sau trei copii.
