Comemorarea Holocaustului în România
România va continua să prevină şi să sancţioneze antisemitismul şi oricare alte manifestări de rasism, xenofobie, discriminare rasială şi intoleranţă.
Roxana Vasile, 10.10.2016, 11:31
Pe 30 septembrie, Elie Wiesel, supravieţuitor al lagărelor naziste de la Auschwitz-Birkenau şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, ar fi împlinit 88 de ani. A murit anul acesta, pe 2 iulie, în Statele Unite, ţară în care se stabilise de mulţi ani. Scriitor şi ziarist de origine română, în egală măsură eseist şi filosof umanist, precum şi activist în domeniul drepturilor omului, Elie Wiesel şi-a pus întreaga viaţă în slujba unui singur ideal: ca nimeni, niciodată, să nu uite ce s-a întâmplat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru ca orori precum Holocaustul să nu se repete.
O comisie internaţională condusă de el însuşi a redactat un raport, publicat în 2004, pe baza căruia România a recunoscut oficial participarea sa la Holocaust.
David Liberman, preşedintele comunităţii evreieşti din Sighetul Marmaţiei, localitate din nordul României unde s-a născut Elie Wiesel, a evocat personalitatea acestuia: Elie Wiesel a fost un exponent deosebit al celor care au căzut în Holocaust, descriind situaţiile create în anii 40, care după părerea mea, în ultimii câţiva ani, încep să se şteargă şi e păcat să se şteargă, pentru că tineretul de astăzi nu cunoaşte ce este iudaismul, nu cunoaşte ce este evreitatea, nu va cunoaşte peste câţiva ani chiar acest eveniment tragic al poporului evreu, care se numeşte Holocaust.”
2016 este semnificativ pentru România: s-au împlinit 75 de ani de la pogromul comis de extrema-dreaptă în Bucureşti, în ianuarie 1941, 75 de ani de la pogromul de la Iaşi (nord-est) din iunie 1941 şi de la deportările din octombrie 1941 din Transnistria, teritoriu pe atunci în vestul Ucrainei, aflat sub administraţie militară românească.
În acest context, cu ocazia zilei naţionale a comemorării victimelor Holocaustului din România, pe 9 octombrie, Ministerul de Externe a adus un omagiu memoriei celor care au avut de suferit în ţară, dar şi în întreaga lume, exprimându-şi, totodată, solidaritatea cu supravieţuitorii tragicelor evenimente din acea perioadă. Înţelegerea şi respectul – spune diplomaţia de la Bucureşti – sunt cu atât mai importante cu cât, astăzi, pot fi remarcate noi manifestări de antisemitism, apărute, din păcate, în numeroase state.
Ministerul român de Externe îşi reafirmă hotărârea de a contribui, în continuare, prin mijloacele aflate la îndemâna diplomaţiei, la întărirea instrumentelor legislative şi instituţionale menite să prevină şi să sancţioneze antisemitismul, precum şi oricare alte manifestări de rasism, xenofobie, discriminare rasială şi intoleranţă.
România a făcut eforturi semnificative în decursul ultimilor ani în ceea ce priveşte asumarea trecutului, condamnarea antisemitismului şi a negării Holocaustului. Memoria, educaţia şi cercetarea academică a Holocaustului sunt liniile sale principale de acţiune. Totodată, România deţine, din martie 2016, timp de un an, preşedinţia Alianţei inter-guvernamentale Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), din care fac parte 31 de state.
