Discursul în Parlament al preşedintelui
Discursul în Parlament al preşedintelui Klaus Iohannis, primul în faţa legiuitorilor aleşi pe 11 decembrie, a fost, deopotrivă, un rechizitoriu dur şi un îndemn la responsabilitate adresat guvernului PSD – ALDE.
Ştefan Stoica, 08.02.2017, 13:00
România e în criză, a declarat preşedintele Klaus
Iohannis de la tribuna Parlamentului. Iar vinovat de producerea ei este – a
acuzat şeful statului – guvernul PSD – ALDE, cel care o modificat intempestiv,
prin ordonanţă de urgenţă, Codurile penal si de procedură penală, în răspăr cu
recomandările principalelor instituţii judiciare. Măsura, amintea preşedintele
Iohannis, a provocat masive proteste de stradă, care au forţat, în cele din
urmă, executivul să abroge controversatul act. E suficient pentru detensionarea
situaţiei? Nu, consideră Klaus Iohannis.
În opinia sa, aceia care s-au aflat la
originea crizei sunt chemaţi să o rezolve: Retragerea
ordonanţei 13 şi eventual demiterea chinuită a unui ministru este cu
certitudine prea puţin. Alegeri anticipate sunt, în această fază, prea mult.
Cine trebuie să vină cu soluţia? În mod natural, cel care a creat problema,
PSD. Aţi câştigat, acum guvernaţi şi legiferaţi, dar nu oricum.
Guvernul, a spus preşedintele, trebuie să lucreze transparent, predictibil,
responsabil, iar Parlamentul să legifereze pentru ţară, şi nu în favoarea unui
grup de politicieni cu probleme penale.
Într-un exerciţiu retoric care a
surprins, poate, prin elocinţă, preşedintele a arătat, de fapt, calea de urmat
pentru societatea românească. Klaus Iohannis: Ce fel de naţiune vrem să
fim? Vrem să fim o naţiune puternică, prosperă, o naţiune care îşî construieşte
un stat de drept şi îl respectă, sau vrem să fim o naţiune slabă, dispreţuită,
care pune totul în joc pentru a salva pe câţiva din situaţii dificile?
Românii, pe care îi va convoca la referendumul pe tema luptei anticorupţie şi a
integrităţii funcţiei publice, vor răspunde, de fapt, în ziua consultării, la
această întrebare fundamentală.
Criticile dure aduse de preşedinte executivului
PSD – ALDE nu au fost digerate de parlamentarii majorităţii, care au părăsit
sala. Ele nu au căzut bine nici liderilor celor două camere, şeful PSD Liviu
Dragnea şi cel al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, pe care minimul protocol i-a
obligat, totuşi, să asiste până la sfârşit.
Liviu Dragnea este cel suspectat de
adversarii politici, dar şi de comentatori neutri ca fiind principalul
beneficiar al unor eventuale dezincriminări parţiale operate în Codul penal,
aşa cum apăreau ele în celebra ordonanţă de urgenţă. Dragnea i-a reproşat
şefului statului că nu-şi respectă rolul de mediator: Sunt de acord cu
dumnealui că alegerile anticipate nu reprezintă o soluţie, am înţeles îndemnul
ca guvernul să fie unul performant şi puternic, în sensul ăsta şi îndemnul meu
este să lase guvernul în pace să guverneze.
Şi preşedintele Senatului,
Călin Popescu Tăriceanu, s-a declarat dezamăgit de discurs: M-am
aşteptat ca în acest moment de tensiune, în acest moment de criză preşedintele,
cu înţelepciunea de care ar trebui să dea dovadă toţi liderii politici, ar
trebui să găsească calea către dialog, de detensionare, pentru că este un
interes care e mai presus de interesul partizan.
PNL şi USR,
favorabile preşedintelui, au salutat discursul acestuia, pe care îl văd
congruent cu aşteptările a milioane de români, în vreme ce PMP, condus de
fostul şef al statului, Traian Băsescu, a pledat în favoarea dialogului între
toate forţele politice.
În stradă au continuat protestele – atât cele
antiguvernamentale, mai numeroase şi mai puternice, cât şi cele împotriva preşedintelui
– iar ele sunt dovada unei democraţii vii, salutate ca atare de preşedinte în
discursul din legislativ.
