Din culisele prezidenţialelor din 2009

Protagonişti sau personaje secundare ale alegerilor prezidenţiale din 2009 din România au început să se perinde prin faţa comisiei parlamentare care cercetează desfăşurarea ciudată a acelui scrutin.

Bogdan Matei, 24.05.2017, 12:20

Exerciţiu perfect democratic, dar şi perfect platonic,
cercetarea circumstanţelor tulburi în care, în 2009, senatorul popular de azi Traian
Băsescu şi-a adjudecat al doilea mandat de preşedinte al României, după ce l-a
învins în turul decisiv pe liderul PSD de atunci, Mircea Geoană, face obiectul
unei comisii parlamentare speciale.

Bomba a fost detonată de controversatul
jurnalist Dan Andronic, ale cărui dezvăluiri au condus la crearea comisiei.
Audiat luni, el a mărturisit că nu are date noi faţă de cele prezentate, deja,
în mass-media şi nici indicii potrivit cărora alegerile ar fi fost fraudate.

Personaj
sulfuros, trecut, anul trecut, prin arest într-un dosar de corupţie, autor al
unei cărţulii al cărei titlu, 100% anti-Băsescu, vorbeşte de la sine despre convingerile lui din
primii ani 2000, Andronic s-a convertit apoi şi a preluat postul, foarte
lucrativ, de consultant politic al preşedintelui din epocă. Recent, el a afirmat
că în seara celui de-al doilea tur al prezidenţialelor de acum opt ani i-a
întâlnit, într-un cadru informal, pe procurorul general Laura Codruţa Kövesi, în
prezent şefă DNA, pe fostul director al SRI, George Maior, acum ambasador la
Washington, şi pe prim-adjunctul acestuia, Florian Coldea, şi că i s-a părut că
asistă la şedinţa unei celule de criză. Toţi cei menţionaţi, a mai spus
Andronic, riscau sa fie demişi în urma unei victorii a lui Geoană. De unde şi
crisparea cu care vor fi întâmpinat exit-poll-urile ce-l indicau învingător pe
liderul social-democrat şi uşurarea provocată de anunţul din zori că, după
numărarea voturilor, Băsescu a câştigat, totuşi, cu un avans de numai câteva
zeci de mii de sufragii.

Marţi, atât Geoană, cât şi şeful său de campanie,
fostul parlamentar social-democrat Viorel Hrebenciuc, au compărut în faţa
comisiei. Încă neconsolat după înfrângerea de atunci, când ajunsese şi obiect
de bancuri, Geoană a afirmat că a existat un efort deliberat, coordonat de la cel
mai înalt nivel al statului român, de influenţare a alegerilor.
Şi Hrebenciuc a declarat că bănuieşte o fraudă, mai ales în diaspora, unde au fost secţii la care au votat, în doar 14 ore, peste o
mie de persoane.

Fostul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente,
Octavian Opriş, a precizat că, aşa cum reiese din actele asumate şi semnate de
persoanele cu atribuţii în domeniu, alegerile din 2009 s-au desfăşurat în mod
normal, toate documentele trecând pragul legalităţii. Opriş a recunoscut,
totuşi, că nu i s-a părut corect modul în care, de pildă, s-a desfăşurat
scrutinul la Ambasada României de la Paris, condusă, atunci, de foarte băsistul
intelectual public Teodor Baconschi.

Comisia
parlamentară va continua audierea unor politicieni şi diplomaţi proeminenţi, implicaţi
în scrutinul de atunci. Comentatorii notează, că, fie şi în cazul unor
revelaţii zguduitoare, nimic nu-i mai poate lua înapoi mandatul prezidenţial
lui Băsescu şi nimeni nu-l mai poate face pe Geoană şef al statului. Singurul
rezultat previzibil e că va spori dramatic neîncrederea romanilor într-o clasă
politică deja grav discreditată.