Moţiune de cenzură împotriva guvernului

În Parlamentul României se dezbate şi votează, azi, moţiunea de cenzură depusă de coaliţia majoritară PSD – ALDE împotriva propriului cabinet, condus de primul ministru Sorin Grindeanu.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ştefan Stoica, 21.06.2017, 12:50

Astazi este supusă votului moţiunea de cenzură
depusă de coaliţia majoritară PSD – ALDE împotriva propriului cabinet, condus
de dizidentul social-democrat Sorin Grindeanu, o premieră în istoria postcomunistă
a României.

Dovedind dispreţ faţă de regulile democratice ale funcţionării
instituţiilor statului, imaturitate şi iresponsabilitate politică,
prim-ministrul şi unul dintre miniştri, în loc să respecte votul de învestitură
şi încrederea acordată de Parlament, au înţeles că guvernarea se poate exercita
şi în nume personal, că dispoziţiile constituţionale şi legale sunt facultative
şi că pot sfida votul acordat de cetăţeni şi democraţia.

Acestea sunt
principalele acuze aduse rebelilor din guvern. Moţiunea a fost singura soluţie constituţională la îndemâna PSD
şi ALDE, în condiţiile în care, deşi rămas fără sprijin politic şi fără marea
majoritate a miniştrilor, apoi exclus din PSD, Sorin Grindeanu a refuzat să
demisioneze din funcţia de prim ministru.

Totul a început de la evaluarea
activităţii cabinetului Grindeanu, făcută la jumătate de an de la instalare. O
evaluare din care a reieşit că există restanţe mari în aplicarea programului
guvernamental şi în care i se reproşa premierului ineficienţa şi slaba
comunicare. Sorin Grindeanu a respins evaluarea ca nefondată şi pe evaluator -
un fost ministru de finanţe cercetat pentru grave fapte de corupţie -, ca
necredibil. Grindeanu şi fronda lui la adresa lui Liviu Dragnea constituie, în
opinia comentatorilor, surpriza politică a verii.

În aparenţă soldat supus al
partidului şi al liderului în funcţie, Grindeanu a dovedit un curaj de care
nimeni nu-l credea capabil. El a denunţat stilul autoritarist al lui Dragnea şi
i-a cerut demisia, ca o precondiţie a propriei demisii din fruntea guvernului.

Unii observatori sunt de părere că debarcarea lui Grindeanu are ca temei real
întârzierea legilor justiţiei şi a celor penale, a căror relaxare i-ar servi
lui Dragnea în dosarul în care e judecat pentru instigare la abuz în serviciu.
Pentru România, votul de miercuri ar trebui să însemne primul pas spre
rezolvarea crizei politice.

Preşedintele Klaus Iohannis ceruse coaliţiei să
găsească rapid o ieşire din blocaj. El a dat, însă, asigurări că, în ciuda
crizei, România
este o ţară stabilă, pentru că are o situaţie economică foarte bună şi este
văzută ca un partener de încredere.

Pe de altă parte, revolta lui Sorin
Grindeanu şi consecinţa ei, o moţiune împotriva propriului guvern, nu pot
rămâne fără urmări în PSD. Electoratul său fidel, dar şi mai noii susţinători,
cei care i-au permis să câştige detaşat legislativele din decembrie, se vor
întreba ce s-a întâmplat cu forţa şi coeziunea partidului în doar 6 luni,
perioadă în care singurii care au amendat acţiunile cabinetului şi ale
coaliţiei guvernamentale au fost, în absenţa unei opoziţii parlamentare
puternice, preşedinţia şi strada.