Dosarul prezidenţialelor din 2009
În plan judiciar, ancheta asupra circumstanţelor în care s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale din România în 2009 a fost închisă înainte de a fi demarat cu adevărat. În plan politic, însă, continuă investigaţiile comisiei parlamentare speciale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 28.06.2017, 13:00
Parchetul General a
clasat dosarul alegerilor prezidenţiale din decembrie 2009, când senatorul popular de azi Traian
Băsescu şi-a adjudecat al doilea mandat de preşedinte al României, după ce l-a
învins în turul decisiv pe liderul PSD de atunci, Mircea Geoană.
Procurorii au
precizat că nu au identificat presupuse fapte
ilegale, precum abuzul în serviciu sau falsificarea documentelor şi evidenţelor
electorale. Parchetul a audiat, deja, câţiva politicieni care deţineau atunci
funcţii-cheie în statul român şi a cerut documente, considerate relevante, de
la Autoritatea Electorală Permanentă şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Dosarul fusese deschis după ce controversatul jurnalist Dan Andronic a
afirmat că, în seara celui de-al doilea tur al prezidenţialelor de acum opt
ani, i-a întâlnit, într-un cadru informal, pe procurorul general Laura Codruţa
Kövesi, în prezent şefă DNA, pe fostul director al SRI, George Maior, acum
ambasador la Washington, şi pe prim-adjunctul acestuia, Florian Coldea. Şi că i
s-a părut că asistă la şedinţa unei celule de criză, mai ales că toţi cei
menţionaţi, a mai spus Andronic, riscau sa fie demişi în urma unei victorii a
lui Geoană. De unde şi crisparea cu care vor fi întâmpinat exit-poll-urile ce-l
indicau învingător pe Geonă şi uşurarea provocată de anunţul din zori că, după
numărarea voturilor, Băsescu a câştigat, totuşi, cu un avans de numai câteva
zeci de mii de sufragii. Independent
de decizia Parchetului, continuă investigaţiile comisiei parlamentare
speciale, înfiinţată, în primăvară, tot în urma declaraţiilor lui Andronic.
Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, social-democratul Eugen
Nicolicea, explică: După cum ştiţi, până acuma se insista că n-ai voie să continui o
anchetă în Parlament dacă a început urmărirea penală, sau dacă există o anchetă
la Parchet. Nimeni n-a spus că, dacă nu mai există o anchetă la Parchet, este
afectată ancheta parlamentară.
De la bun încept, presa calificase drept un exerciţiu perfect democratic, dar
şi perfect platonic cercetarea în Parlament a circumstanţelor tulburi în care a
avut loc scrutinul şi a pus la îndoială credibilitatea celui care a detonat
bomba.
Trecut prin arest într-un dosar de corupţie, autor al unei cărţulii al
cărei titlu, 100%
anti-Băsescu,
vorbeşte de la sine despre convingerile lui din primii ani 2000, Andronic s-a
convertit apoi şi a preluat postul, foarte lucrativ, de consultant politic al
preşedintelui ulterior reales. În faţa comisiei, el a mărturisit că nu are date
noi faţă de cele prezentate, deja, în mass-media şi nici indicii potrivit
cărora alegerile ar fi fost fraudate.
Nici audierea unor politicieni ori
diplomaţi proeminenţi nu s-a soldat cu revelaţii zguduitoare. Comentatorii notează că nimic nu-i mai poate lua înapoi
mandatul prezidenţial lui Băsescu şi nimeni nu-l mai poate face pe Geoană şef
al statului. Singurul rezultat previzibil e, cred ei, că va spori neîncrederea
românilor într-o clasă politică deja grav discreditată.
