Noul guvern şi vacanţa parlamentară
În iulie şi august, guvernul român poate emite ordonanţe simple în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Pe de altă parte, în weekend noul executiv s-a confruntat cu primele proteste.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 03.07.2017, 12:02
Până la 1 septembrie, când Parlamentul îşi va relua activitatea prin şedinţe în plen, executivul de la Bucureşti poate emite ordonanţe simple în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Actele emise vor viza domenii precum cel al finanţelor publice şi al economiei, dezvoltarea regională, administraţia publică şi fondurile europene sau sănătatea. Guvernul va putea emite ordonanţe în patru domenii ale MAPN şi anume pentru ratificarea unor acorduri privind cooperarea în domeniul apărării, pentru amendarea legislaţiei referitoare la participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara României, intrarea, staţionarea şi desfăşurarea de operaţiuni ale forţelor armate străine pe teritoriul naţional şi pentru modificarea ordonanţei de urgenţă a guvernului privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare.
Deşi opoziţia a criticat documentul, arătând că, la momentul respectiv, nu existau un program de guvernare şi un executiv numit, reprezentanţii puterii au arătat că procedura este prevăzută în Constituţie şi este normală.
Între timp, noul guvern de stânga, constituit din PSD şi ALDE, şi-a intrat în drepturi, anunţând şi obiectivele pe care şi le propune. Deja s-a confruntat şi cu primele proteste, aproximativ 1.000 de persoane de toate vârstele, majoritatea tineri, dar şi bătrâni şi copii, foarte mulţi pe biciclete, au pornit, duminică seară, din faţa sediului executivului, în marşul Împreună salvăm ţara de corupţi”. În condiţiile în care, la cinci luni de la debutul celor mai ample mişcări de stradă din România, corupţia la nivel înalt este în continuare departe de a fi eradicată, societatea civilă se mobilizează”, au anunţat organizatorii.
Ei spun că au luat această decizie ca reacţie la evenimentele din ultimele zile, precum impunerea unui prag pentru abuzul în serviciu. Pe 31 ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a adoptat OUG 13, prin care erau aduse mai multe modificări Codurilor penale, printre care şi stabilirea unui prag de 200 de mii de lei pentru infracţiunea de abuz în serviciu.
În urma protestelor masive din Bucureşti şi din ţară, OUG 13 a fost abrogată printr-o altă ordonanţă de urgenţă. Recent, Curtea Constituţională a decis că prin verificarea circumstanţelor în care a fost adoptată Ordonanţa 13, Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal. În baza deciziei CCR, Parchetul General a hotărât clasarea dosarului.
