Bucureşti – Budapesta, schimb de mesaje
Suspendarea activităţii unui colegiu confesional maghiar din centrul României, a cărui funcţionare nu îndeplinea toate criteriile legale, a inflamat dialogul diplomatic dintre Bucureşti şi Budapesta.
Bogdan Matei, 07.09.2017, 12:30
Reconcilierea
istorică din anii 90 dintre România şi Ungaria postcomuniste e adesea citată în
studiile de specialitate drept o poveste de succes, comparabilă doar cu aceea
dintre Franţa şi Germania postbelice. Memoria unui mileniu de rivalitate
sângeroasă, în care ungurii au stăpânit Transilvania, provincie cu populaţie
dintotdeauna majoritar românească, răbufneşte, totuşi, din când în când, iar
relaţiile dintre Bucureşti şi Budapesta se gripează.
Ambasadorul României în
Ungaria, Marius-Gabriel Lazurca, a fost convocat, miercuri, la ministerul ungar
de Externe, unde secretarul de stat,
Levente Magyar, l-a anunţat că Guvernul de la Budapesta a decis sa suspende pe
termen nedeterminat susţinerea candidaturii României în diferite organizaţii
internaţionale, cum ar fi şi aceea pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(OCDE).
Suntem consternaţi, a spus el, de faptul că, la
o zi după vizita efectuată de şeful diplomaţiei ungare, Péter Szijjártó, la
Bucureşti, autorităţile române au spus clar că vor suspenda funcţionarea
Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu Mureş. Această atitudine este
considerată de Ungaria drept un atac la adresa Bisericii Catolice, a
minorităţii maghiare, a copiilor şi familiilor maghiare – a conchis demnitarul
budapestan, cu o vehemenţă neobişnuită în dialogul diplomatic româno-ungar din
ultimii ani.
Analiştii de politică externă găsesc anunţul Budapestei cu atât
mai inamical şi inoportun cu cât, luni, ministrul Teodor Meleşcanu tocmai îi prezentase
secretarului general al OCDE, Angel Gurria, atuurile candidaturii României, cu
accent pe determinarea politică şi îndeplinirea criteriilor de evaluare
stabilite de organizaţie.
Mult mai ponderată, replica Bucureştiului a venit
prompt, sub forma unui comunicat al ministerului de Externe, care apreciază că poziţia Guvernului de la Budapesta e legată de
campania electorală din Ungaria. Orice instituţie de învăţământ
din România trebuie să respecte, fără excepţie, legea română, aceasta nefiind
aplicată discriminatoriu, pe criterii etnice, religioase sau de altă natură – a
precizat diplomaţia de la Bucureşti.
Potrivit ministerului, orice încercare de
prezentare a situaţiei de la Liceul Romano-Catolic din Târgu-Mureş drept o
nerespectare a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este
contrară realităţii, fiindca există numeroase exemple de unităţi de învăţământ
care confirmă asigurarea de către Statul român, la cele mai înalte standarde, a
dreptului la educaţie în limba maternă pentru minoritatea maghiară.
Într-adevăr,
membrilor acestei comunităţi, care numără circa 1,5 milioane de persoane,
majoritatea concentrate în Transilvania, li se asigură dreptul de a învăţa în
maghiară, de la grădiniţă până la studii postuniversitare. În plus, politicile
educaţionale ale statului român au ţinut întotdeauna cont de pretenţiile
principalei lor formaţiuni politice, UDMR, prezentă, neîntrerupt, din 1990, în
Parlamentul României post-comuniste şi cooptată frecvent în guvernele de
coaliţie de la Bucureşti.
