România – Croaţia, dialog la nivel înalt
România şi Croaţia vor să îşi aprofundeze relaţiile bilaterale şi să se coordoneze mai bine în cadrul Uniunii Europene şi în NATO.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 03.10.2017, 12:31
Croaţia va susţine aderarea României la Schengen. Declaraţia aparţine preşedintei ţării central-europene, Kolinda Grabar-Kitarović, care, în vizită de stat la Bucureşti, s-a întâlnit cu omologul Klaus Iohannis. Zagrebul, el însuşi aspirant la spaţiul de liberă circulaţie, este încurajat în demersul său de susţinere a României de recentele afirmaţii ale preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker. „Este timpul să aducem România şi Bulgaria în zona Schengen. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, după ce îndeplineşte condiţiile tehnice.” – spunea, la jumătatea lunii septembrie, oficialul de la Bruxelles, care aprecia că acest lucru trebuie să se întâmple dacă se doreşte ca Uniunea Europeană să unească continentul, mai degrabă decât să îl dividă.
Spre deosebire de Croaţia, Bucureştiul răspunde, demult, absolut tuturor criteriilor tehnice necesare accederii în spaţiul de liberă circulaţie. Opunându-se, însă, acestei perspective, câteva ţări din blocul comunitar leagă intrarea românilor în Schengen de eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Or, preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović, este pentru renunţarea la acest instrument de monitorizare regulată a reformei din sistemul judiciar.
Pe de altă parte, Bucureştiul şi Zagrebul doresc să aprofundeze relaţiile bilaterale şi să se coordoneze mai bine în cadrul Uniunii Europene şi în NATO. În egală măsură, relaţiile economice dintre cele două ţări pot fi considerabil îmbunătăţite, iar summitul Iniţiativei celor Trei Mări de anul viitor, din România, ar da ocazia impulsionării lor. Preşedintele Klaus Iohannis: “Voi propune să încercăm să conturăm o listă scurtă de proiecte de infrastructură fezabile, agreate de toţi participanţii, cu care pe urmă putem să mergem, de exemplu, la Comisa Europeană şi să cerem fonduri de coeziune, fiindcă exact acolo se pot încadra.”
La rândul ei, preşedinta Kolinda Grabar-Kitarović a insistat pe dezvoltarea infrastructurii în regiune. “Este un imperativ pentru statele noastre, astfel încât să nu se dezvolte o Europă în două viteze, ci o Europă care se gândeşte la întărirea poziţiei şi la o dezvoltare economică pentru toate ţările membre” – a completat lidera de la Zagreb, în conferinţa de presă comună cu Klaus Iohannis.
În sprijinul celor afirmate, cele câteva exemple date de acesta din urmă sunt concludente: dacă cineva ar încerca să meargă cu maşina, prin Bulgaria, până în Polonia ar constata că durează foarte mult şi este destul de anevoios. Acelaşi lucru cu trenul. Totodată, în domeniul energetic, există iniţiative pe relaţia Est – Vest, însă mai puţin pe cea Nord – Sud. Or, scopul summitului Iniţiativei celor Trei Mări este realizarea unor coridoare rutiere, ferate şi de energie care să lege mările Adriatică, Neagră şi Baltică.
