Legea educaţiei din Ucraina, pe agenda Consiliului Europei
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va dezbate, joi, de urgenţă, la cererea delegaţiei române, controversata lege a educaţiei din Ucraina.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 10.10.2017, 11:32
Noua lege a educaţiei, adoptată, în toamna aceasta, în Ucraina şi calificată de majoritatea experţilor drept cel puţin neinspirată, a devenit subiect de discuţie şi la Strasbourg. O dezbatere de urgenţă privind controversatul act normativ va domina agenda de joi a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, întrunită în sesiune de toamnă. Dezbaterea a fost propusă de delegaţia română şi este motivată de îngrijorarea pe care o provoacă limitarea drastică a dreptului la educaţie în limba maternă al minorităţilor naţionale. Potrivit legii, copiii din etniile minoritare vor putea studia în limba maternă doar la grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în ucraineană.
Fost ministru de Externe, senatorul Titus Corlăţean, care conduce delegaţia României şi este şi vicepreşedintele al APCE, i-a explicat trimisei Radio România la Strasbourg care sunt aşteptările sale de la şedinţa de joi: Sper să avem o dezbatere corectă, care să determine o reacţie corectă a autorităţilor din Ucraina de a reformula această lege, de a accepta expertiza Comisiei de la Veneţia pe marginea acestei legi şi de a modifica o lege care limitează drastic drepturile şi protecţia minorităţilor naţionale din Ucraina, deci şi a celei române.”
Aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor. Analiştii spun că, pe fondul conflictului deschis cu Moscova, puseul de intoleranţă al autorităţilor de la Kiev ar viza, de fapt, doar milioanele de etnici ruşi din estul şi sudul Ucrainei, iar celelalte comunităţi – români, maghiari, bulgari, greci, polonezi – ar fi doar victime colaterale.
Luna trecută, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, şi omologii săi de la Budapesta, Sofia şi Atena au semnat, de altfel, o scrisoare comună, prin care-şi exprimă îngrijorarea şi profundul regret faţă de adoptarea noii legi a învăţământului din Ucraina.
Tot în septembrie, la Bucureşti, într-o altminteri neobişnuită unanimitate, Parlamentul a cerut statului vecin să reexamineze actul normativ. Deputaţii şi senatorii români au anunţat că urmăresc cu îngrijorare şi maximă atenţie evoluţiile generate de adoptarea legii şi au făcut un apel pentru soluţionarea cât mai grabnică a situaţiei, prin acţiuni cu bună-credinţă, în spiritul cooperării, prin respectarea strictă a standardelor europene privind protecţia minorităţilor naţionale.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a preferat să-şi amâne, pentru o dată neprecizată, vizita pe care urma s-o facă luna aceasta la Kiev.
