România şi adoptarea monedei euro
În România, Comisia de adoptare a monedei euro va prezenta până în luna noiembrie calendarul şi planul naţional în acest sens.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 22.03.2018, 12:45
După intrarea în UE, în 2007, România trebuie să adere și la zona euro. De-a lungul timpului au fost avansate trei
date-țintă privind trecerea la moneda unică, fără să existe însă un proiect
asumat în acest sens de clasa politică și societatea civilă. Datele asumate anterior-
anul 2012, apoi 2019 și mai nou 2022, s-au dovedit a fi nerealiste, economia românească
necesitând încă reforme serioase pentru a face față cu succes adoptării euro.
Problema a revenit în atenția Guvernului de
la București, care a înfiinţat Comisia naţională
pentru trecerea la moneda unică. Pentru a se
asigura o largă reprezentativitate, din aceasta vor face parte exponenţi ai
instituţiilor publice guvernamentale cu responsabilităţi în pregătirea aderării
şi derularea reformelor structurale, ai Administraţiei Prezidenţiale, ai
confederaţiilor patronale şi sindicale, ai BNR, Autorității de Supraveghere Finanaciară,
personalităţi ale ştiinţei, culturii şi reprezentanţi ai organizaţiilor
non-guvernamentale. Comisia va fi condusă de doi preşedinţi, premierul şi preşedintele
Academiei Române, şi va avea doi vicepreşedinţi, guvernatorul BNR şi
vicepremierul responsabil cu domeniul economic.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Nelu Barbu, a oferit mai multe amănunte: În coordonarea comisiei se vor înfiinţa grupuri tematice de lucru pe mai multe paliere: finanţe publice şi problematică monetară şi financiară, reformă şi modernizarea pieţei muncii, a educaţiei şi a sănătăţii, pentru clarificarea aspectelor legislative şi pentru informarea publică şi protecţia consumatorilor. Comisia naţională va prezenta spre asumare politică atât calendarul de trecere la moneda euro cât şi planul naţional de adoptare a monedei euro. Termenul este 15 noiembrie 2018.
Pentru aderarea la
euro trebuie îndeplinite cinci criterii nominale de convergenţă de la
Maastricht – menţinerea deficitului bugetar sub
3%, a datoriei publice sub 60%, a ratei inflaţiei şi a dobânzilor pe termen
lung la un nivel apropiat de cel al ţărilor din zona euro şi stabilitatea
cursului de schimb. În plus, trebuie compatibilizată legislaţia de organizare şi
funcţionare a Băncii Naţionale a României cu cea a Băncii Centrale Europene. O
altă cerinţă este continuarea procesului de preluare şi transpunere în
legislaţia naţională a reglementărilor comunitare. Moneda unică a fost adoptată
până în prezent de 19 din cele 28 de state membre UE, Lituania fiind ţara care
s-a alăturat cel mai recent (2015) grupului zonei euro.
Analiștii atrag atenția
că extinderea crizei datoriilor din Grecia, Irlanda, Portugalia
sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei
la euro pentru statele care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme
profunde. Cei mai mari membri estici ai UE – Polonia, Cehia şi Ungaria – şi-au
încetinit, în prezent, pregătirile pentru aderarea la zona euro.
