Moţiune de cenzură la Bucureşti

Guvernul de stânga de la Bucureşti dă, astăzi, testul unei moţiuni de cenzură.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 27.06.2018, 13:00

Instalat în ianuarie, criticat virulent de presă şi de
opoziţia de dreapta, contestat permanent în stradă de societatea civilă,
Guvernul PSD-ALDE condus de social-democrata Viorica Dăncilă e supus, astăzi,
primului examen major în Parlament. Sub
titlul ‘Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!‘, moţiunea
de cenzură semnată de 152 de deputaţi şi senatori PNL, USR şi PMP acuză
Cabinetul, în primul rând, de grava deteriorare a climatului macroeconomic.

Majorarea indicelui ROBOR, în funcţie de care sunt stabilite ratele
dobânzilor bancare, creşterea galopantă a inflaţiei, devalorizarea monedei
naţionale, leul, în raport cu euro, haosul creat de modificările aduse Codului
Fiscal, lipsa investiţiilor în infrastructură sunt principalele capete de
acuzare din rechizitoriul întocmit de Opoziţie. Dreapta susţine, de asemenea,
că Guvernul e doar nominal condus de d-na Dăncilă şi că ar fi, de fapt, marioneta
obedientă a şefului PSD, Liviu Dragnea, care e şi preşedinte al Camerei Deputaţilor
şi care ar aspira să-şi subordoneze Justiţia şi instituţiile statului.

Pentru a trece, moţiunea de cenzură are nevoie de 233 de
voturi favorabile. Or, aritmetica parlamentară le e defavorabilă iniţiatorilor.
PSD şi ALDE au, împreună, 249 de parlamentari, iar numărul deputaţilor şi
senatorilor PNL, USR şi PMP este de numai 154. UDMR, care nu e cooptată în
Guvern, dar e legată de majoritate printr-un protocol de colaborare
parlamentară, are 30 de deputaţi şi senatori. În forul Legislativ mai sunt 17
deputaţi ai minorităţilor naţionale, care, tradiţional, votează alături de
Putere, şi 15 parlamentari neafiliaţi, majoritatea ostili lui Dragnea. Acesta a
fost, prin urmare, îndrituit să-şi afirme, săptămâna trecută, convingerea că moţiunea
de cenzură nu va trece. Analiştii îi dau dreptate şi amintesc, nu fără ironie,
că Dragnea însuşi e singurul capabil să doboare un Guvern dominat de PSD. Aşa
s-a întâmplat acum exact un an, când, devenit indezirabil pentru omul forte al
coaliţiei, premierul social-democrat Sorin Grindeanu a fost demis printr-o
moţiune de cenzură introdusă şi votată de propriul său partid – o premieră în
cele aproape trei decenii de democraţie românească post-comunistă. Iar la
începutul acestui an, succesorul lui Grindeanu, Mihai Tudose, a fost convins,
în câteva ore, într-un conclav de partid, să-şi dea demisia, fără comentarii,
de la şefia Executivului.

Presa pronostichează, aşadar, că Guvernul Dăncilă va
rămâne. Dar subliniază că rămân şi gravele probleme de imagine şi de
credibilitate ale unei majorităţi controlate de Dragnea. Mai ales că, săptămâna
trecută, acesta a fost condamnat de Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, printr-o sentinţă care nu e definitivă, la trei ani şi
şase luni de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie. După ce, în
2016, primise o condamnare definitivă la doi ani cu suspendare, pentru
tentativă de fraudă electorală.