Reacţii la intenţia de modificare a Codului Fiscal
Anunţul ministrului de Finanţe privind schimbări majore în Codul Fiscal, începând din 2019, a generat un val de reacţii.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 20.12.2018, 11:44
Anunţul de marţi al ministrului de Finanţe a
avut efect de cutremur: Guvernul – a spus el – vrea să facă, pentru anul
2019, schimbări majore în Codul Fiscal, care să fie adoptate prin ordonanţă de
urgenţă până la finele lui 2018. Printre noile prevederi se numără plafonarea
preţului la gaze naturale pentru o perioadă de trei ani, posibilitatea ca
românii să se retragă înainte de termen din Pilonul II de pensii, administrat
privat, introducerea unui impozit de 3% din cifra de afaceri sau taxarea
instituţiilor financiar-bancare în funcţie de evoluţia Robor, indicatorul de
referinţă folosit în acordarea de credite, care, cel puţin în ultimul an, a
fluctuat în detrimentul atât al
companiilor, cât şi al persoanelor fizice.
Ministrul Eugen Teodorovici: Ambii parteneri trebuie să câştige, şi cel care finanţează – banca, şi
cel care primeşte finanţarea. Pe de o parte, persoana juridică, adică firmele
din România, care din păcate plătesc costuri mult mai mari faţă de alte
companii din alte state, invocându-se riscul de ţară. Pe de altă
parte, persoana fizică. Reacţiile la anunţul lui Eugen Teodorovici
nu au contenit. Într-o tabără sunt cei care susţin modificările preconizate. În plan politic
este vorba de partenerul-junior al PSD la guvernare, ALDE, prin preşedintele
său, Călin Popescu-Tăriceanu, care a remarcat că băncile prezente în România
trebuie să investească banii pe care îi primesc de la populaţie în economia
ţării-gazdă, lucru pe care
nu-l fac. În schimb – mai spune Călin Popescu-Tăriceanu – instituţiile financiar-bancare
preferă să plaseze depozitele pe care le au în titluri de stat, care sunt
remunerate tot de la buget, deci practic, din taxele fiecărui contribuabil.
În cealaltă tabără, a opozanţilor, pot fi contabilizaţi preşedintele ţării
Klaus Iohannis, partidele parlamentare de dreapta şi mediul de afaceri, care cred
că noile taxe anunţate de Guvern vor provoca haos în economie. În timp ce
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei ANRE spune că măsurile
din proiectul de ordonanţă de urgenţă nu vor duce la creşterea preţurilor la
energie şi gaze pentru consumatorii casnici în perioada următoare, Klaus
Iohannis susţine contrariul: Se prevede acolo supraimpozitarea
companiilor din domeniul energetic. Singurul rezultat pe care putem să-l ghicim
acum este că vom plăti cu toţii mai mult pentru curent şi gaz. Am primit
asigurări de la responsabili din domeniul telecomunicaţiilor că aceasta
chestiune îi va afecta şi pe ei şi, cu siguranţă, vom plăti mai mult pentru
telefonie, pentru internet. Ăsta este doar începutul, pentru că toate
companiile folosesc şi energie, şi carburant, şi telecomunicaţii, deci, pe
scurt, ne aşteptăm ca toate să se scumpească.
De la bănci şi marile
companii din energie şi comunicaţii, asociaţii ale investitorilor români şi
străini, până la analişti economici, cu toţii avertizează că viitoarele taxe
vor lovi în firme şi până la urmă, vor fi suportate de cetăţeni. Iar primul
semnal a fost la Bursa de Valori Bucureşti, unde, miercuri, principalul indice
a avut cea mai mare cădere de la criza economică din 2008.
