Bilanţul primei preşedinţii a României la Consiliul UE
România şi-a încheiat mandatul la preşedinţia Consiliului UE, centrat pe patru teme – “Europa convergenţei, “Europa siguranţei, “Europa, actor global şi “Europa valorilor comune.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 01.07.2019, 12:21
Pentru prima dată de la aderarea sa la spaţiul comunitar, în ianuarie 2007, România a deţinut, în prima jumătate a acestui an, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. O preşedinţie energică şi de succes, după cum a fost caracterizată de şeful Consiliului European, Donald Tusk, acum, la final de mandat, şi în care Bucureştiul a reuşit să încheie cu succes 90 de dosare în 100 de zile.
Prima parte a mandatului a fost centrată pe finalizarea acestor dosare, în condiţiile în care urma campania pentru europarlamentarele din 23-26 mai, cu toate condiţiile restrictive specifice unei perioade preelectorale. Uniunea Bancară, îmbunătăţirea regimului de muncă şi al drepturilor sociale, aprofundarea Pieţei Unice, decarbonizarea transportului, progresul privind consolidarea Europei digitale şi directiva privind gazele naturale – sunt doar câteva dintre dosarele amintite. Dosare dificile, complexe, negociate de România şi aduse la stadiul de finalizare, după cum sublinia premierul social-democrat Viorica Dăncilă.
Bucureştiul a acţionat pentru combaterea dezinformării şi asigurarea de alegeri libere şi corecte. Nu în ultimul rând, a contribuit la obiectivul unei Europe mai sigure, prin promovarea unor dosare care îmbunătăţesc securitatea cărţilor de identitate sau care întăresc poliţia de frontieră şi garda de coastă la nivel european. România a fost implicată activ şi în negocierile pentru Brexit, în mandatul său fiind finalizate şi adoptate la nivelul Consiliului 15 propuneri legislative având rolul de a limita efectele unei eventuale retrageri fără acord a Marii Britanii, cu scopul de a proteja cetăţenii şi mediul de afaceri.
Un moment special al mandatului României rămâne summitul european organizat pe 9 mai, la Sibiu, în centrul ţării, apreciat de liderii europeni. Toată lumea care s-a implicat cu bună-credinţă a contribuit la succesul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, a declarat şi preşedintele Klaus Iohannis, subliniind rolul deosebit al echipei României care a lucrat la Bruxelles.
Lucru remarcat, de altfel, şi de ambasadorul român la Bruxelles, Luminiţa Odobescu: Este o muncă imensă a colegilor mei de la Bruxelles, a colegilor mei de la Bucureşti, o muncă de echipă, un efort imens. Este un efort al diplomaţiei româneşti şi este foarte important să recunoaştem acest lucru: diplomaţia română a fost la înălţime, şi nu o spun eu, ca membru al Corpului Diplomatic, o spun ceilalţi. Este important atunci când am făcut un lucru bine făcut să recunoaştem şi vreau să mulţumesc echipei mele de aici, de la Bruxelles, au fost tineri care au abordat această preşedinţie cu mult entuziasm, cu multă mândrie, încăpăţânare – cred că este un cuvânt care ne-a caracterizat, încăpăţânarea, motivarea şi, până la urmă, s-a văzut în rezultatele obţinute.”
Prin cele 90 de dosare închise am demonstrat că suntem o preşedinţie care livrează rezultate concrete pentru cetăţenii europeni”, a subliniat reprezentantul permanent al României la Bruxelles.
La finalul unei preşedinţii pot spune simbolic că un stat membru dă proba maturităţii sale şi intră într-o altă etapă a evoluţiei sale în cadrul Uniunii. Iar capitalul de expertiză câştigat de către toate instituţiile implicate în acest proces de câţiva ani de zile, pentru că pregătirile pentru acest mandat încep cu mulţi ani înainte de preluarea sa, este necesar să fie valorificat în continuare pentru a promova interesele României în Uniunea Europeană”, a mai afirmat ambasadorul Luminiţa Odobescu.
