Combaterea fraudei cu fonduri europene
România e pe primele locuri în ceea ce priveste fraudele cu fonduri europene, atât la număr, cât şi la valoare – anunţă un raport OLAF.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 14.10.2019, 10:55
România a raportat cele mai multe fraude cu fonduri europene dintre statele membre UE, în perioada 2014 – 2018, arată un raport al Comisiei Europene prin Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF). Mai exact, 477 de fraude au fost raportate în ultimii cinci ani, adică aproape o treime din totalul fraudelor înregistrate la nivel european. România a fost urmată de Polonia, Ungaria şi Italia. În comparaţie, state precum Belgia, Luxemburg sau Malta au anunţat o singură fraudă, în aceeaşi perioadă de timp. România se află printre primii şi în ceea ce priveşte suma totală a fondurilor fraudate.
Potrivit OLAF, ocupăm locul doi, cu fraude în valoare de peste 62 de milioane de euro, ţinând cont că UE a făcut plăţi către România de aproape 14 miliarde de euro în cei cinci ani. Pe primul loc se situează Polonia, cu fonduri fraudate de circa 110 milioane de euro. Locurile următoare, din punct de vedere al sumei totale fraudate, sunt ocupate de Franţa, Bulgaria, Italia şi Ungaria.
Cât priveşte anul trecut, România a raportat din nou cel mai mare număr de fraude cu fonduri europene – 114. Valoarea fraudelor s-a ridicat la peste 18 milioane de euro, din nou o treime din totalul sumelor fraudate la nivel european. În timp ce în Polonia, ţara cu cea mai mare valoare fraudată, numărul neregulilor a scăzut semnificativ, în România numărul fraudelor a crescut de la an la an – subliniază OLAF. De altfel, autorităţile europene anunţă că numărul fraudelor cu fonduri europene a scăzut per total la nivelul UE, dar s-a concentrat şi a crescut într-un număr mic de state.
Astfel, neregulile identificate în şapte state (Italia, România, Portugalia, Spania, Bulgaria, Franţa şi Lituania) depăşesc 70% din totalul neregulilor raportate anul trecut la nivelul întregii Uniuni Europene. Totodată, raportul OLAF subliniază că, în 2018, neregulile notificate de doar două ţări, România şi Italia, au reprezentat 61% din totalul numărului de fraude la nivel european. Fraudele au fost raportate în cea mai mare parte pentru fonduri europene pe agricultură şi dezvoltare rurală.
Este de aşteptat ca fraudele cu bani europeni să scadă în anii ce urmează, luând în calcul că la sfârşitul lui 2020 ar trebui să devină operaţional Parchetul Public European (EPPO) – o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.
EPPO va fi condus de românca Laura Codruţa Kovesi, care a primit, luna trecută, susţinerea atât a Parlamentului European, cât şi a Consiliului UE. Până în prezent, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului Public European, între care şi România.
