Vot de învestitură a guvernului în Parlamentul României UPDATE

Senatorii şi deputaţii români au votat, luni seară, învestirea Guvernului PNL condus de Ludovic Orban.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 04.11.2019, 17:07

Pentru
prima oară în trei decenii de democraţie post-comunistă, România are un guvern
monocolor naţional-liberal. Luni seară, întrunit în şedinţă comună, Parlamentul
bicameral de la Bucureşti a votat învestirea echipei executive conduse de
preşedintele PNL, Ludovic Orban. Suspansul a persistat mult timp, fiindcă nu
s-a ştiut dacă Orban va putea aduna cele 233 de voturi, adică jumătate plus unu
din numărul total al senatorilor şi deputaţilor, de care avea nevoie pentru a
trece testul din Parlament.

Au fost, până la urmă, 240 de sufragii favorabile,
în condiţiile în care ponderea parlamentară a PNL e de doar circa 20 de
procente, iar cel mai numeros grup, PSD, secondat de propria-i dizidenţă, Pro
România, au boicotat şedinţa. S-au pronunţat, în cele din urmă, pentru
învestire, alături de liberali, reprezentanţii USR, PMP, UDMR, ALDE, deputaţii
ce reprezintă minorităţile naţionale, precum şi câţiva parlamentari Pro
România, care au nesocotit ordinul şefului lor, fostul premier social-democrat
Victor Ponta, de a nu vota. Guvernul Ludovic Orban preia cârma de la Cabinetul
PSD Viorica Dăncilă, doborât, pe 10 octombrie, printr-o moţiune de cenzură, intitulată ‘Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă
trebuie demis de urgenţă!’, iniţiată tot de PNL şi semnată de parlamentari de
toate culorile politice.

Semnatarii calificaseră echipa d-nei Dăncilă drept cel
mai nociv guvern din ultimii 30 de ani şi susţinuseră că după demiterea
acesteia vor adopta un program de guvernare responsabil, orientat către
dezvoltarea şi modernizarea ţării şi către prosperitatea reală a fiecărui
român. Urgenţele pentru noul Guvern sunt gestionarea, deopotrivă în ţară şi
diaspora, a alegerilor prezidenţiale de luna acesta, desemnarea unui candidat acceptabil la
Bruxelles pentru postul de comisar european din partea României, ultima
rectificare bugetară pe 2019, precum şi construcţia bugetului pe anul viitor.
Faţă de luxuriantul Executiv social-democrat, liberalii au optat pentru o
formulă guvernamentală cu numai 16 portofolii.

Printre miniştri figurează
personalităţi a căror competenţă e recunoscută chiar de adversari, precum avocatul
Cătălin Predoiu la Justiţie, diplomatul de carieră Bogdan Aurescu la Externe
sau generalul Nicolae Ciucă la Apărare. Dar şi personaje avizate negativ
în urma audierilor desfăşurate în comisiile de specialitate ale Legislativului:
Ion Ştefan, la Lucrările Publice, Violeta Alexandru, pentru ministerul Muncii,
şi Florin Cîţu, la Finanţele Publice. Într-un scenariu ideal, această echipă
compozită ar urma să guverneze România timp de un an, până la alegerile
parlamentare la termen, din toamna lui 2020. Guvernul e, însă, foarte fragil,
fiindcă toate micile formaţiuni care au votat pentru învestire au agende şi
exigenţe proprii, adesea divergente, şi orice eventuală moţiune de cenzură ar putea
trece, spun analiştii, foarte uşor.