Plan naţional pentru refugiaţi
Autorităţile române pregătesc un plan naţional pentru refugiaţii ucraineni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 21.03.2022, 11:44
10 milioane de
ucraineni, adică mai mult de un sfert din populaţie, au fost nevoiţi să-şi
părăsească locuinţele din cauza războiului declanşat de Rusia în urmă cu
aproape o lună. Cifra, care vorbeşte de la sine despre proporţiile crizei
umanitare, a fost anunţată de Înaltul
comisariat ONU pentru refugiaţi. Aproximativ 90% dintre refugiaţi sunt femei şi
copii, în condiţiile în care bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani
au interdicţie de a pleca din ţară şi pot fi chemaţi să lupte. UNICEF intregeşte
acest tablou dramatic şi atrage atenţia că peste un milion şi jumătate de copii
se află printre cei care au fugit în străinătate. Riscurile de trafic şi
exploatare a fiinţelor umane sunt în creştere, avertizează organizaţia. Chiar
dacă nu este destinaţia principală a ucrainenilor care-şi părăsesc ţara pentru
a scăpa de ororile războiului, România a primit sute de mii de refugiaţi, iar
modul în care i-a tratat a fost apreciat unanim de partenerii Bucureştiului. Comisia
Europeană va trimite săptămâna aceasta în România o echipă care să evalueze
cheltuielile pe care guvernul le-a avut cu refugiaţii ucraineni şi să stabilească
modul de decontare a acestora.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan
Cărbunaru, a declarat că primele cereri de decontare a cheltuielilor angajate
de România până în acest moment au fost deja transmise la Bruxelles.
Dan
Cărbunaru: Sunt 30,5 milioane de euro cheltuiţi deja de ţara noastră potrivit
primelor evaluări în gestionarea fluxurilor de refugiaţi. Structurile
costurilor sunt complexe, pentru că nu includ doar cheltuielile de cazare şi
hrană. Guvernul a decis să asigure transport gratuit pentru refugiaţii care
intră în România. Mulţi dintre ei aleg să iasă din ţara noastră fie prin
Bulgaria, fie prin Ungaria.
Pe de altă parte, executivul pregăteşte un
plan naţional pentru sprijinirea refugiaţilor care au venit în ţară. Ei ar urma
să fie ajutaţi de autorităţi să îşi găsească un loc de muncă, să aibă acces la
asistenţă medicală, iar copiii la educaţie. Şase grupuri de lucru vor gestiona
problemele refugiaţilor ucraineni care decid să rămână. Acestea vor avea în
atenţie zonele nevralgice, cum ar fi educaţia, sănătatea, accesul pe piaţa
muncii, accesul locativ, sprijinirea persoanelor vulnerabile, mai ales a
copiilor. Consilierul de stat Mădălina Turza spune că aceste grupuri vor
elabora în cel mai scurt timp un plan de măsuri pe termen mediu şi lung care va
permite României să intre, din luna aprilie, în faza a doua de răspuns
umanitar.
Mădălina Turza: Faza a doua are legătură cu dezvoltarea
serviciilor de calitate şi a unei umbrele de protecţie efective pe termen mediu
şi lung pentru refugiaţii din România. Ei sunt şi vor fi beneficiari de protecţie
temporară. Aproape 80 de mii de cetăţeni ucraineni au ales să rămână
în România, iar dintre ei, peste 4.000 au aplicat deja pentru azil.
