România şi criteriile de aderare la euro

România nu e pregătită să adopte moneda unică europeană

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 02.06.2022, 11:44

Euro e, de facto, monedă naţională în România, dar e improbabil să
devină prea curând şi monedă de jure. Banca Centrală de la Bucureşti menţine,
de câţiva ani, un curs de schimb de circa 5 lei pentru un euro, ceea ce
facilitează calculele pe care şi le fac cetăţenii şi decidenţii politici. Marile
proiecte de infrastructură prezentate de autorităţi au costuri estimate în
euro. Pe case şi terenuri se cer preţuri calculate în euro, chiar dacă, la
notar, tranzacţiile imobiliare se perfectează în moneda naţională românească,
leul. Când scrie despre sinecurile pe care guvernaţii de diferite culori le
oferă clientelei de partid, presa ia ca etalon moneda unică europeană. Potrivit
rechizitoriilor întocmite de procurorii anticorupţie, cei mai mulţi demnitari
corupţi primesc mita tot în euro. Numeroasa diasporă românească, de ordinul
milioanelor de suflete, din vestul continentului trimite rudelor din ţară euro.
Şi, cu toate acestea, România nu îndeplineşte, în momentul de faţă, niciunul
dintre cele patru criterii necesare pentru a putea trece la moneda unică
europeană.

În conformitate cu celebrul tratat comunitar de la Maastrict,
încheiat în 1992, aceste criterii sunt stabilitatea preţurilor, finanţe publice
solide şi sustenabile, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor
dobânzii pe termen lung. Mai mult, potrivit aşa-numitului raport de convergenţă,
dat publicităţii, miercuri, de Comisia Europeană, dintre toate cele 27 de state
membre ale Uniunii, România e singurul care face obiectul unei proceduri de
deficit excesiv. Nici ele membre ale zonei euro, Bulgaria, Cehia, Croaţia,
Ungaria, Polonia şi Suedia sunt, toate, mai bine notate de Executivul comunitar
de la Bruxelles. Admisă în Uniune abia în 2013, la şase ani după România,
Croaţia s-ar putea alătura zonei euro încă de la 1 ianuarie 2023, dacă Eurogrupul
şi Consiliul European vor sprijini decizia în acest sens a Comisiei Europene. Paradoxul
remarcat de analişti e că în 2016 România respecta trei din cele patru criterii.
Mai avea de îndeplinit doar criteriul cursului de schimb, şi ca o condiţie suplimentară
pusă de Comisia Europeană, compatibilitatea legislativă. Altfel spus,
politicile economice ale guvernelor care au urmat, fie acestea de stânga sau de
dreapta, monocolore sau de coaliţie, n-au făcut decât să degradeze
compatibilitatea României cu exigenţele zonei euro.

E drept că în economie şi
societate au fost doi ani de completă derută, din cauza retricţiilor impuse de
epidemia de COVID-19, iar incertitudinile persistă după ce armata rusă a
invadat Ucraina vecină României. În ultimele luni, preţurile au explodat,
ratele dobânzilor cresc continuu, finanţele publice sunt departe de a fi solide
şi sustenabile, iar ţara se împrumută într-un ritm pe care presa îl numeşte
ameţitor.