Demersuri pentru independenţa energetică a României
România a găsit noi alternative energetice la hidrocarburile ruseşti.
Bogdan Matei, 08.07.2022, 11:49
Cu
zăcăminte proprii, destul de însemnate, de petrol şi gaze, România e mai puţin
dependentă decât alte ţări din lumea liberă de hidrocarburile ruseşti şi mai
puţin vulnerabilă la capriciile tot mai imprevizibilei puteri de la Moscova. Sunt
şi cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră, cu un volumul
estimat de 200 de miliarde de metri cubi. Cea mai mare cantitate se află în
perimetrul Neptun Deep, exploatat de compania românească de stat Romgaz şi de
austriecii de la OMV Petrom. Ţara are şi o centrală nucleară, relativ nouă, la
Cernavodă, cu două reactoare funcţionale şi două în stadiul de
proiect, câmpuri de eoliene, precum şi o reţea hidrografică generoasă, care
permite construirea de hidrocentrale.
Pe lângă aceste atuuri proprii, România
beneficiază şi de parteneriate solide cu celelalte state membre ale Uniunii
Europene şi ale NATO, în egală măsură preocupate să-şi asigure independenţa
energetică faţă de Rusia. Grecia a inaugurat un nod
de depozitare şi transport al gazului natural, care va acoperi nu doar
necesarul propriu, ci şi şi pe al altor ţări din regiune – a declarat premierul
Kyriakos Mitsotakis, la întânirea de joi, de la Atena, cu omologul său român, Nicolae
Ciucă. Ei au discutat, în principal, despre interconectorul de gaze deschis
între Grecia şi Bulgaria, prin care s-ar putea livra anual până la trei
miliarde de metri cubi de gaze. Prin această conductă,
gazele naturale care vin dinspre Anatolia turcească sau dinspre Marea Adriatică
vor ajunge în Bulgaria şi România.
Premierul Ciucă a precizat că Bucureştiul,
la rândul său, le va putea trimite, mai departe, către partenerii din est, fostele
republici sovietice Ucraina şi Moldova, ale căror regimuri pro-occidentale au
fost frecvent şicanate de gigantul energetic rusesc Gazprom. Premierul elen
Mitsotakis a acuzat, de altfel, explicit Rusia că foloseşte exporturile de
hidrocarburi ca pe o pârghie geostrategică.
Tot joi, şeful guvernului român s-a
întânit cu John Hopkins, preşedinte şi CEO al companiei americane NuScale. Casa
Albă anunţa, pe 26 iunie, că Guvernul Statelor Unite şi firma din statul Oregon
vor oferi 14 milioane de dolari pentru susţinerea studiilor de inginerie şi
proiectare în vederea implementării de către România a unei centrale cu
tehnologie SMR (Small Modular Reactor, reactoare modulare mici). E o tehnologie
care încă nu există în Europa, iar fosta
termocentrală de la Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, a fost, deja,
aleasă ca amplasament pentru primul modul din cele șase planificate. România vrea să devină
hub regional de producție și operare în domeniul minireactoarelor modulare, iar
autorităţile promit construirea primei unități până în anul 2030.
