Concert românesc la Viena
2023 este “Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu, pentru celebrarea vieții și operei cărturarului Dimitrie Cantemir și a operei compozitorului Ciprian Porumbescu.
Corina Cristea, 31.07.2023, 11:44
Eveniment de excepție, duminică seara, în celebra
sală Musikverein din Viena – Opera Naţională Bucureşti a susţinut un concert în
premieră, pentru a-l omagia pe marele compozitor și violonist român Ciprian
Porumbescu, în condiţiile în care 2023 a fost declarat anul acestui muzician.
Se împlinesc, în această perioadă, 170 de ani de la naştere şi 140 de ani de la
moartea compozitorului. Sala de aur din care televiziunile din întreaga lume
transmit pe 1 ianuarie Concertul de Anul Nou din capitala Austriei a răsunat,
acum, de armoniile românești. Programul spectacolului a cuprins în
exclusivitate lucrări semnate de Ciprian Porumbescu, îmbinând spiritualitatea
cu tradiţia şi muzica sacră cu cea de inspiraţie folclorică: Crai
Nou – prima operetă românească, Balada, Rapsodia
Română şi Tatăl Nostru. Interpretarea a fost semnată de
soliştii, corul şi orchestra Operei Naţionale din Bucureşti, dirijor Daniel
Jinga, iar invitați speciali ai serii au fost maestrul Gheorghe Zamfir şi
solista Maria Coman.
Daniel Jinga Pentru mine, întâlnirea cu muzica lui Ciprian Porumbescu a
însemnat o revelaţie. Aveam, cu siguranţă, o părere contrafăcută despre ceea ce
înseamnă marşurile din opereta Crai Nou. Erau similare cu
propaganda comunistă. În acest moment se produce o exorcizare de comunism a lui
Ciprian Porumbescu şi cred că, de acum, trebuie să sperăm să primim această
muzică în forma ei pură, în forma în care Ciprian Porumbescu a gândit-o cu
mult înainte ca România să treacă prin acest experiment totalitar.
Marea
dorinţă a lui Ciprian Porumbescu era să creeze o operetă izvorâtă din folclor,
ceea ce a şi reuşit, opereta Crai Nou devenind un reper al muzicii
româneşti din secolul al XIX-lea. Creaţia lui Porumbescu reinterpretează un mit
popular care spune că Luna Nouă (Craiul Nou) poate aduce fericirea celor
îndrăgostiţi. Subiectul a fost preluat din mediul satului moldovenesc, iar
acţiunea se petrece în 1851, având la bază o veche legendă populară ce are în
mijlocul său o poveste de dragoste ce triumfă în ciuda tuturor piedicilor
exterioare. Despre această operetă se spune că îmbină buna dispoziţie cu verva
poetică şi reveria, într-o atmosferă autentic românească, tonică, creată de o
muzică simplă şi caldă. Înţelegerea
operetei Crai Nou rezidă în întâlnirea dintre ce este originar şi
ce este original. Capodopera lui Ciprian Porumbescu exprimă o ancorare solidă
în fondul ancestral al spiritualităţii româneşti, dar este şi o creaţie
originală, aducând împreună vechiul şi noua exprimare muzicală a timpului său,
spune Daniel Jinga. Cele 2.000 de locuri ale sălii vieneze au fost ocupate de
români din diaspora, care au aplaudat în picioare reprezentația, încărcați de
emoție și mândrie.
