Previziuni economice ale Comisiei Europene
Comisia Europeană etimează o creştere economică mai mică şi un deficit bugetar mai mare în cazul României, pentru an
Ştefan Stoica, 16.11.2023, 11:33
La Bucureşti,
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 2%
estimarea de creştere economică pentru acest an, de la 2,8% anterior, invocând
scăderile din industrie şi rezultatele neaşteptat de slabe din agricultură. Şi
la Bruxelles, Comisia Europeană a revizuit, în jos, prognoza privind creşterea
economiei româneşti în acest an, de la 3,2% cât anticipa în luna mai, la 2,2%.
Cauzele frânării economice sunt – precizează executivul comunitar în
previziunile de toamnă – inflaţia ridicată, care limitează veniturile reale
disponibile, înăsprirea condiţiilor financiare şi cererea externă. După un
avans de 2,2 procente anul acesta, economia românească ar urma să înregistreze
o creştere de 3,1% în 2024, mai puţin decât avansul prognozat în primăvară, de
3,5%. Şi în 2025 economia va creşte, cu 3,4%.
Potrivit Comisiei, accelerarea
economiei în următorii doi ani va fi susţinută de creşterile solide ale
veniturilor disponibile, de diminuarea impactului de pe urma majorării
dobânzilor şi de rezistenţa consumului şi a investiţiilor publice. În timp ce
consumul privat este aşteptat să încetinească, investiţiile vor rămâne
principalul contributor la creşterea PIB pe parcursul intervalului de prognoză,
se arată în raportul executivului comunitar. În ceea ce priveşte deficitul
guvernamental, prognoza de toamnă a Comisiei Europene estimează că acesta este
posibil să ajungă la 6,3% din PIB în 2023, adică la nivelul celui de anul
trecut. În acest caz, este vorba de o revizuire semnificativă, în sus, faţă de
deficitul de 4,7% din PIB prevăzut în prognoza de primăvară. Executivul
comunitar se aşteaptă ca deficitul guvernamental să se reducă la 5,3% în 2024
şi 5,1% în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmează să fie
implementare în luna ianuarie. Totuşi, reducerea deficitului ca rezultat al
pachetului de consolidare fiscală ar urma să fie contracarată parţial de o
creştere a cheltuielilor cu personalul.
Totodată, Comisia Europeană precizează
că prognoza nu include şi potenţialul cost pe termen scurt al reformei
pensiilor care este pregătită în acest moment. Aceasta va presupune
recalcularea pensiilor şi majorarea semnificativă a unei bune părţi din ele. România
este deja în procedură de deficit excesiv şi, dacă nu reuşeşte să reducă
diferenţa dintre cheltuielile publice şi venituri, riscă să piardă fonduri
europene de zeci de miliarde. Cu privire la inflaţie, executivul comunitar
estimează că tendinţa de scădere a inflaţiei totale se va observa abia anul
viitor şi peste doi ani, când ar putea să reintre în intervalul ţintă al BNR.
Pentru acest an, Comisia Europeană se aşteaptă la scădere modestă o inflaţiei
până la 9,8%, de la o medie de 12% în 2022, urmând ca inflaţia să se reducă până
la 5,9% în 2024 şi 3,4% în 2025
