Ucraina şi limbile minorităţilor naţionale
Dosarul minorităţilor etnice rămâne pe agenda relaţiilor româno-ucrainene.
Bogdan Matei, 11.12.2023, 11:59
Independent faţă de defuncta Uniune Sovietică din august 1991, statul ucrainean a păstrat mult timp o atitudine bivalentă faţă de numeroasele sale minorităţi naţionale. Pe de o parte, la nivel individual, statutul de minoritar etnic nu-i un obstacol pentru ascensiunea socială. Preşedintele Volodimir Zelenski e evreu. Ministrul Apărării, Rustem Umarov, e tătar. Guvernatorul regiunii Mikolaiv, Vitali Kim, are îndepărtate rădăcini coreene.
Pe de altă parte, faţă de drepturile colective ale minorităţilor, clasa politică de la Kiev a fost mai degrabă reticentă. Nu sunt puţine reproşurile pe această temă, venite, deopotrivă, din interior şi din partea partenerilor externi. Experţii spun că abia acordarea statutului de candidat la admiterea în Uniunea Europeană a obligat Ucraina să-şi flexibileze poziţia pe acestă temă, fiindcă respectarea drepurilor minorităţilor e o valoare esenţială în spaţiul comunitar.
Protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este importantă pentru un stat ucrainean democratic şi european – a reafirmat şi ministrul de Externe din România vecină, Luminiţa Odobescu, în cadrul unei declaraţii comune cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euroatlantică al Ucrainei, Olga Stefanişina. Declaraţia survine după ce Parlamentul ucrainean a adoptat un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi ce privesc drepturile minorităţilor naţionale.
Proiectul de lege propus de autorităţile de la Kiev pentru amendarea legislaţiei relevante constituie un pas pozitiv înainte şi un demers salutar – afirmă ministrul Odobescu. Ea a adăugat că partea română va continua să aibă o abordare transparentă şi constructivă pe această temă.
La rândul său, Olga Stefanişina a spus că legislaţia privind minorităţile naţionale a fost fost redactată pentru a cuprinde un dialog incluziv cu acestea. Suntem recunoscători minorităţii române care s-a implicat în întregul proces şi colegilor din Guvernul român care au împărtăşit cu noi legislaţia şi bunele practici de aici. (…) În Ucraina avem mii de copii care beneficiază de educaţia în limba română. Acum acest grup va fi mai mare. Ucraina a aplicat decizia de a recunoaşte limba română ca limbă a Republicii Moldova – a aminitit ea decizia Kievului de a invalida, în sfârşit, falsul sovietic privind existenţa unei limbi moldoveneşti, diferită de cea română.
Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor al URSS. După declanşarea, anul trecut, a invaziei ruseşti, numeroşi etnici români au plecat pe front sub drapel ucrainean şi nu puţini şi-au pierdut viaţa în luptă.
