Noul pact UE pentru migraţie şi azil
Parlamentul European şi statele membre ale UE (Consiliul UE) au convenit un acord asupra unei reforme majore a politicii privind migraţia, la capătul unor negocieri dificile, care au durat mai mult de trei ani.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 21.12.2023, 11:30
Uniunea Europeană îşi înăspreşte politica pentru migraţie, una dintre cele mai toxice teme politice cu care s-a confruntat în ultimii ani blocul comunitar, prin limitarea numărului celor care doresc să intre pe teritoriul său şi respingerea solicitanţilor de azil care nu îndeplinesc criteriile.
Consiliul şi Parlamentul European au căzut de acord asupra noului Pact pentru Migraţie şi Azil, care ar trebui să intre în vigoare anul viitor. Înţelegerea care finalizează negocierea se referă la cinci aspecte ale gestionării migranţilor, printre care cele mai importante vizează scanarea acestor persoane, procedurile de azil şi situaţiile de criză, când migraţia creşte. Reglementările privind scanarea impun reguli comune la nivel comunitar pentru identificarea migranţilor şi un sistem comun de baze de date. Combinate, cele două vor creşte securitatea în Uniunea Europeană, pentru că sistemul va identifica persoanele sau deplasările neautorizate în tot spaţiul comunitar.
Procedurile privind azilul sunt modificate şi ele, astfel că analiza şi returnarea persoanelor care nu pot fi primite în spaţiul comunitar să se deruleze mai rapid. Regulamentul prevede şi un mecanism de solidaritate între statele membre, care este foarte util mai ales în timp de criză. Când un stat este luat cu asalt de către valurile de migranţi, acesta poate solicita ajutorul altor țări pentru a prelua o parte din ei. În cazul în care un anumit stat refuză, va fi obligat să plătească o sumă de 20.000 euro pentru fiecare migrant respins.
Dincolo de reglementările aprobate în negocierea finală dintre Parlament şi Consiliu, Pactul prevede şi instrumente pentru diminuarea migraţiei, în colaborare cu statele de provenienţă, iar Comisia Europeană a prevăzut şi fonduri pentru acestea.
Documentul a fost intens dezbătut şi negociat între statele membre începând cu septembrie 2020. Acum, pasul următor este adoptarea formală a documentului, după care va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul European. Mai multe ţări, inclusiv cele în care ajung anual foarte mulţi migranţi, precum Grecia și Italia, au salutat acordul, dar au exprimat în acelaşi timp îndoieli că noul sistem va fi unul practic, dată fiind opoziţia unora dintre statele membre ale UE de a prelua migranţi, de pildă Ungaria şi Slovacia, care au anunţat că refuză atât cotele obligatorii de relocare, cât şi ‘amenzile’ impuse pentru neaplicarea lor.
Noul pact pentru migraţie a fost criticat de ONG-urile de salvare pe mare, care avertizează că va creşte numărul de victime, dar şi de organizația Amnesty International, potrivit căruia legislaţia europeană pentru migraţie a înregistrat un regres de zeci de ani. Numărul de migranţi în UE a înregistrat un vârf în 2015, când un milion de persoane, majoritatea refugiaţi de război, au intrat în spaţiul comunitar. Numărul a scăzut sub 300.000 în 2020, dar de atunci s-a înregistrat o creştere constantă, în special pe ruta mediteraneană către Italia.
