Masa rotundă „Republica Moldova, între speranţe şi întârzieri”
Cu o săptămână înaintea alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, campania electorală a scos la iveală o polarizare puternică între opţiunile proeuropene şi cele proruse.
Radio România, 22.10.2016, 10:02
Cu o săptămână înaintea alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, campania electorală a scos la iveală o polarizare puternică între opţiunile proeuropene şi cele proruse, însă dominantă în dezbaterile publice a fost tema corupţiei. Aceasta a fost concluzia mesei rotunde „Republica Moldova, între speranţe şi întârzieri”, desfăşurată astăzi la Bucureşti. Evenimentul a fost organizat de Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană al SNSPA.
La dezbatere a fost analizată poziţia actorilor regionali, Uniunea Europeană şi Rusia, în politica Republicii Moldova, dar şi impactul Transnistriei în formularea politicii externe a Republicii Moldova, aflată la o săptămână de alegerile prezidenţiale, al căror rezultat poate influenţa viitoarea evoluţie a Chişinăului. Fostul premier Ion Sturza a explicat că problema Transnistriei nu a prea ieşit în evidenţă în campania electorală până acum, pentru că oamenii sunt mult mai preocupaţi de probleme ca economia şi corupţia. În general – a spus fostul premier -, Transnistria nu mai este o temă în prim-planul dezbaterilor publice din Republica Moldova, dar asta nu înseamnă că problema nu mai este importantă pentru guvern, care nu va accepta niciodată o soluţie de federalizare care să dea putere de veto regiunii transnistrene în ce priveşte, de exemplu, orientarea spre est sau spre vest a ţării.
Cornel Ciurea, expert de la Institutul pentru Studii Europene, a explicat că în campania electorală din Republica Moldova opţiunile geopolitice sunt împărţite, ca de obicei, spre est sau spre vest, dar în acest moment a apărut o nouă sursă de diviziune, respectiv lupta anticorupţie, strâns legată de problema oligarhilor şi în special a magnatului Vlad Plahotniuc. Cornel Ciurea a precizat că, după părerea sa, nu viitorul preşedinte va determina parcursul proeuropean al Republicii Moldova. Acest lucru se va întâmpla doar dacă actualul guvern, proeuropean, rămâne la putere şi continuă reformele.
Însă Sorin Ioniţă, de la Expert Forum, consideră că, deşi vorbim de o republică parlamentară, preşedintele are totuşi un rol important, fie şi numai dacă ne gândim că numeşte procurorul general, care poate face diferenţa pe viitor, de vreme ce orice apropiere de Europa este imposibilă fără o justiţie cu adevărat independentă. Dar în campania electorală problema cu orientarea europeană este – după cum a explicat Sorin Ioniţă – că mulţi moldoveni asociază parcursul european cu corupţia, pentru că forţele proeuropene moldovene au fost afectate de scandaluri de corupţie, inclusiv de celebra dispariţie a unui miliard de dolari.
