Sprijin european pentru refugiați
Pe fondul crizei generate de COVID-19, au apărut voci care contestă politicile privind refugiați și migranți la nivel european.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 29.04.2020, 11:40
Gestionarea
eficientă la nivelul Uniunii a domeniului migraţiei și azilului a fost și
rămâne un obiectiv prioritar pentru actualul executiv european. Totuși, având
în vedere criza actuală generată de COVID-19 au fost cazuri în care s-au observat abateri de la
politicile adoptate.
Malin Björk, europarlamentară din grupul Stângii Unite
Europene, a amintit situația cea mai recentă, din Grecia:
Toată lumea știe că
trebuie să stabilim o politică de sancțiuni în ceea ce privește refugiații și
migranții care să asigure respectarea pe deplin a Convenției de la Geneva și a
drepturilor omului. De aceea, Comisia lucrează la o astfel de propunere, iar
Parlamentul are o poziție în privința unei noi reforme Dublin, care să fie
esența unei astfel de soluții. Însă e clar că există anumite forțe în statele
membre care încearcă să facă din migranți și refugiați țapii ispășitori și fac
asta de mulți ani. Au devenit mai eficienți în ultimii ani. Cred că toată lumea
e conștientă de această necesitate de a respecta Convenția de la Geneva și
drepturile omului. Avem situația în care Grecia a spus că va suspenda dreptul
refugiaților de a cere azil o lună. A fost ilegal, au revenit, iar refugiații
pot cere azil.
Asistența medicală
e o competență națională până la un anumit punct, dar statele care au avut
rezultate mai bune în lupta COVID-19 au extins asistența medicală către
diferite segmente ale societății: oameni ai străzii, categorii defavorizate sau
migranți. Malin Björk, europarlamentară din grupul Stângii Unite Europene,
atrage însă atenția asupra unui discurs subversiv în unele state membre:
Zilele acestea oamenii se vor folosi de criza COVID-19 în multe privințe, dacă ar fi să privim ceea
ce se întâmplă în Ungaria, unde premierul Orban vrea mai multă autoritate sau în
Polonia, unde au încercat să atace drepturile femeilor. Însă e treaba noastră a
parlamentarilor, să veghem la respectarea democrației și nu vom lăsa pe nimeni
să se folosească de criza COVID-19.
E o criză economică, socială, de sănătate,
dar n-are de-a face cu politica migranților și a refugiaților. Oamenii care vor
să închidă granițele Europei, care au din start o agendă rasistă se vor folosi
de orice: de politici ale pieței muncii, ale sistemului public de sănătate,
discursul despre terorism pentru a găsi migranții și refugiații țapi
ispășitori. Se vor folosi de criza COVID-19, iar asta mi se pare extrem de
sadic. Aceștia sunt oameni care fug din
situații extreme, care sunt periculoase. E opusul lumii pe care vrem să o
clădim. Eu știu în ce Europă vreau să trăiesc și e una în care Convenția de la
Geneva și drepturile omului sunt respectate.
Comisia Europeană,
gardianul tratatelor, a reacționat cu întârziere la decizia Greciei de a le
interzice migranților dreptul de a cere azil, ceea ce e ilegal, atrage atenția Malin
Björk:
Lumea trebuie să realizeze că o Europă puternică atât în interior cât
și exterior, care va respecta legile internaționale și drepturile omului va fi
și mai puternică. Mai cred că până acum am devenit puternici și prin faptul că
am deschis porțile acelora care și-au căutat o viață mai bună. Iar cei înguști
la minte și care vor să găsească țapi ispășitori nu s-au orientat bine, căci nu
vor reuși. Va trebui ca politica de migrație să respecte obligațiile
internaționale și cred că vom reuși,
deși trăim vremuri grele acum. Însă acestea sunt vremurile în care trebuie să
apărăm drepturile omului.
