Strategia UE pentru combaterea mai eficientă a spălării de bani
Comisia Europeană a prezentat un pachet ambițios de propuneri legislative menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Sabău, 15.12.2021, 09:00
Înființarea AMLA
(Autoritatea Europeană pentru combaterea spălării de bani) și un Regulament privind
combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului cu forță de
implementare imediată şi obligatorie în toate statele membre sunt măsurile
esențiale pe care UE le are în vedere pentru combaterea criminalității financiare.
Recent, europarlamentarul Ramona Strugariu a devenit raportor Renew Europe
pentru ambele dosare: Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului de
instituire a Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării
Terorismului și de modificare a Regulamentelor şi Regulamentul Parlamentului
European şi al Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar
în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.
De asemenea, Ramona
Strugariu este raportor Renew Europe şi pentru Directiva a 6-a privind
combaterea spălării de bani. Care sunt principalele puncte ale strategiei
Comisiei Europene menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării
banilor și a finanțării terorismului ne spune Ramona Strugariu:
Avem o propunere care acoperă perioada 2020-2025, ea a fost lansată pe
7 mai 2020 și este un plan de acțiune pe 6 piloni principali. În primul rând, urmărește punerea în aplicare
a cadrului pe care-l avem acum pentru combaterea spălării banilor și a
finanțării terorismului. Au existat o serie de directive care nu au fost
transpuse și implementate corespunzător în legislațiile statelor membre.
De
exemplu, Directiva a 4-a fost transpusă incomplet și incorect și în acest
moment există 16 state membre împotriva cărora a fost declanșată procedura de
infringement din cauză că n-au transpus corect directiva. Este un număr foarte
mare dacă avem în vedere că s-a întâmplat în 16 din cele 27 de state membre. Iar pentru Directiva a 5-a care a urmat -cel mai nou act legislativ în acest sens-
avem deja declanșate patru proceduri de infringement, acest lucru
întâmplându-se în condițiile în care aveam un termen de transpunere în 2020.
Există
deci state membre care nu au respectat și transpus nici Directiva a 5-a, este clar
că ceva nu funcționează și atunci trebuie să mergem la nivelul următor. Al
doilea pilon este un cadru unic de reglementare la nivelul UE. Al treilea are
în vedere instituirea unei supravegheri foarte eficiente în materie de
combatere a spălării banilor. Al patrulea este un mecanism de sprijin și de
cooperare pentru unitățile de informații financiare, pe unde trec toate informațiile
pe care le pot valorifica instanțele în cazul în care discutăm despre
infracțiuni. Apoi este necesar să ne uităm, pentru că tot am menținat
procurorii, la aplicarea dispozițiilor de drept penal pe care le avem în
materie și fiecare dintre statele membre trebuie să facă acest lucru, în plus există
dimesiunea de cooperare judiciară în materie penală. Ajungem în sfârșit la pilonul
6, care privește statele terțe și dimensiunea internațională a cadrului UE
pentru combaterea spălării banilor.
