Respectarea drepturilor minorităților, condiție necesară pentru aderarea Serbiei la UE

Minoritatea românească din Serbia este în continuare discriminată, fiindu-i refuzate drepturi fundamentale.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 20.12.2021, 09:00

Minoritatea
românească din Serbia, stat aspirant la calitatea de membru al UE, este în
continuare profund discriminată, fiindu-i refuzate drepturi fundamentale, ceea
ce este inacceptabil, a atras atenția eurodeputatul Eugen Tomac. Acesta a
atenționat Comisia Europeană în legătură cu mai multe aspecte, care se referă
la dihotomia vlah-român, nejustificată nici social nici
istoric, creată artificial de statul sârb; nerecunoașterea Bisericii Ortodoxe Române din
Serbia drept biserică tradițională; nerecunoașterea de către statul sârb a confesiunii etnicilor
români din Valea Timocului.

De asemenea, dincolo de Voivodina, serviciile de radiodifuziune
publică în limba română sunt extrem de limitate, accesul la educație și la
servicii religioase în limba română este și el limitat, iar etnicii români
învață limba română în școală doar în mod opțional, ceea ce duce la slăbirea
identității minorității naționale.

Despre toate acestea am discutat cu
eurodeputatul Eugen Tomac: Serbia trebuie să dea dovadă de
maturitate politică în ceea ce privește respectarea minorităților naționale, în
mod special a minorității române. Pentru că noi am fost de acord ca UE să
înceapă negocierile de aderare a Serbiei la UE cu condiția ca Serbia să aibă un
protocol bilateral privind respectarea minorităților între Serbia și România.
În urmă cu 10 ani de zile am condiționat statul sârb de acest aspect. Constatăm
că după un deceniu lucrurile n-au evoluat exact așa cum ne-am fi dorit și noi
și cum își dorește și UE. Pentru că atât în relația cu Comisia Europeană, cât
și în relația cu colegii din comisia interparlamentară UE-Serbia am spus destul
de clar că românilor din statul vecin nouă nu le sunt garantate drepturi
fundamentale ce țin de respectarea unei minorități, precum accesul la educație,
accesul la identitate spirituală, și aici în cazul de față avem un blocaj
incredibil în ceea ce privește desfășurarea activității Bisericii Ortodoxe
Române în Serbia, biserică care are reședința la Vârșeț, în Voivodina, dar cei
de la sud de Dunăre, din Valea Timocului, sunt în continuare intimidați doar
pentru simplul fapt că creează comunități ortodoxe române în această țară.

De
asemenea, în ceea ce privește libertatea de exprimare în limba maternă prin
instituții publice aproape că lipsește cu desăvârșire. Deci, plecând de la
aceste realități elementare, considerăm că Serbia are obligația, ca stat care
trebuie să adere la UE, să își ajusteze politicile în ceea ce privește
minoritatea română. Ceea ce nu înțelege Serbia este că în clipa de față, în
virtutea tuturor mesajelor pozitive pe care și noi România le transmitem către
autoritățile sârbe și către cetățenii Serbiei este că atunci când vom fi puși
în situația de a negocia capitole întregi – și aici la Capitolul 23 reformele
întârzie, și nu doar noi spunem acest lucru, ci și alte state – le va fi foarte
greu să explice de ce timp de 10 ani, deși au semnat un protocol bilateral
privind protecția minorităților, nu l-au pus în aplicare.

Și, obligația noastră
ca europarlamentari este să veghem ca atunci când un stat care desconsideră o
minoritate provenită dintr-un stat membru al UE să o aducem la masa
negocierilor și, bineînțeles, să respecte angajamentele pe care și le-a asumat.

Mai mult decât atât, în relația cu Serbia noi nu vrem decât un singur lucru: să existe reciprocitate. Așa cum statul
român acordă un sprijin larg și consistent minorității sârbe din România,
pentru că sunt cetățenii noștri și sunt parte din tot ceea ce ține de
societatea românească și sunt, până la urmă, o bogăție pentru țară fiecare
minoritate, cerem același tratament să fie aplicat și minorității noastre
românești, inclusiv în ceea ce privește reprezentarea. Cam asta este ceea ce
așteaptă UE de la Belgrad și voi veghea în continuare extrem de atent ca
angajamentele pe care statul sârb și le-a asumat în relația cu UE și inclusiv
în relația cu statul român să fie duse la bun sfârșit. Nu cerem lucruri exagerate,
sunt chestiuni de bun-simț ce țin de situația minorității românești pe care
trebuie s-o respecte și s-o trateze exact așa cum și noi îi susținem pe etnicii
sârbi din țara noastră.

În urma demersului eurodeputatului, tratamentul aplicat
minorităților naționale în Serbia se află sub monitorizarea Comisiei Europene,
a anunțat comisarul european pentru Vecinătate și Extindere, Oliver Varhelyi,
într-un răspuns adresat europarlamentarului Eugen Tomac.