Planul Național de Redresare și Reziliență la un an

PNRR a fost iniţiat anul trecut şi urmează să fie aplicat până în 2026. Céline Gauer, Director General SG RECOVER, a explicat cum sunt decise obiectivele de atins din cadrul PNRR şi ce avantaje reprezintă acesta pentru ţara noastră.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 14.11.2022, 10:48

Planul de redresare
și reziliență al României, PNRR, reprezintă patru litere care au devenit parte din destinul european al ţării
noastre, aşa cum s-a spus în cadrul Conferinței organizate de Reprezentanţa
Comisiei Europene în România, ca o dare de seamă a stadiului aplicării reformelor
stabilite.Lansat la data de 27/09/2021, în prezenţa Președintei Comisiei Europene, Ursula
von der Leyen, în România, PNRR urmează să fie aplicat până în 2026, urmând a
fi observate rezultate palpabile, măsurabile, în domeniul educației, al sănătății, al
infrastructurii, al apărării, al tranziției verzi și digitale.

Céline Gauer,
Director General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din
cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene), prezentă la
Conferinţă, a explicat cum sunt decise
obiectivele de atins din cadrul PNRR:

Sunt într-adevăr propuse de
statele membre, în colaborare cu organizaţiile non-guvernamentale şi cu cele
care se angajează să le pună în practică. Sunt apoi aprobate de Comisie, dar
devin obligatorii, mai apoi, reformele anunţate trebuind să fie implementate.
Desigur, există posibilitatea unei amânări a vreunui termen limită ce nu poate
fi atins, dacă a apărut vreun eveniment ce nu putea fi prevăzut la data
semnării angajamentului, dar nu altfel şi se acceptă o amânare de 6 luni,
pentru început. Reformele contractate rămân parte din contract, ca în orice tip
de contract.

PNRR răspunde
nevoii urgente de a promova o redresare puternică și de a pregăti România
pentru viitor. Reformele și investițiile prevăzute în plan vor ajuta România să
devină mai sustenabilă, mai rezilientă și mai bine pregătită pentru provocările
și oportunitățile asociate tranziției verzi și celei digitale. În acest scop,
planul constă în 107 măsuri de investiții și 64 de reforme. Acestea vor fi
sprijinite cu o sumă de 12,12 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94
miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Este, de asemenea prevăzut ca 41%
din plan să sprijine tranziția verde și 20,5%, tranziția digitală.

Céline Gauer,
Director General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din
cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene):

Este prima, dar nu
şi ultima discuţie asupra implementării acestui pln. Este şi o ocazie pentru
noi toţi de a învăţa anumite lecţii ce apar în timpul implementării. S-a văzut,
de exemplu, odată cu declanşarea crizei economice că a existat un răspuns
foarte puternic al statelor membre, unite, într-un efort de recuperare, unit.
Pentru România este un plan foarte ambiţios care presupune investiţii de 29 de
miliarde de euro, în lunile ce vin. Este o oportunitate de a transforma
economiile şi să facem reforme structurale în sectoare în care este foarte mare
nevoie în România.