Reforme legate de guvernanța economică

S-au schimbat multe de când UE și-a creat primele reguli bugetare în anii 90 - trăim într-o lume foarte diferită față de cea de acum 30 de ani, cu diferite provocări și diferite priorități.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 08.05.2023, 10:37

Comisia
Europeană a elaborat propuneri legislative
pentru a pune în aplicare cea mai cuprinzătoare reformă a normelor UE de
guvernanță economică de după criza economică și financiară. Obiectivul central
al acestor propuneri este acela de a consolida sustenabilitatea datoriei
publice și de a promova o creștere durabilă și favorabilă incluziunii în toate
statele membre prin reforme și investiții. Propunerile abordează
deficiențele cadrului actual – țin cont de necesitatea de a reduce nivelurile
foarte ridicate ale datoriei publice, de a valorifica învățămintele desprinse
din răspunsul în materie de politici dat de Uniune crizei COVID-19, de a
pregăti UE pentru provocările viitoare prin sprijinirea progreselor către o economie
verde, digitală, incluzivă și rezilientă, și de a spori competitivitatea UE. Situațiile bugetare, provocările și perspectivele economice
variază foarte mult între cele 27 de state membre ale UE, de aceea nu se poate
aplica o abordare universală.

Piatra de
temelie a propunerilor Comisiei o reprezintă planurile bugetare
structurale naționale pe termen mediu. Statele membre vor elabora și
prezenta planuri în care își vor stabili obiectivele bugetare, măsurile de
eliminare a dezechilibrelor macroeconomice, precum și reformele și investițiile
prioritare pe o perioadă de cel puțin patru ani. Planurile vor fi evaluate apoi
de Comisie și aprobate de Consiliu pe baza unor criterii comune. Iar pentru a
facilita o monitorizare și o
asigurare mai eficace a implementării acestor angajamente, statele
membre vor prezenta rapoarte anuale privind progresele înregistrate.

Timp
de un sfert de secol, Pactul de stabilitate și creștere a venit cu reguli comune și a stat la baza politicilor ce țin
de Uniunea economică și monetară, a amintit Paolo
Gentiloni, comisar european pentru economie. Dar, spune acesta:

Problemele Pactului au devenit evidente dacă ne
uităm la ce s-a întâmplat cu datoriile publice în UE, care sunt acum mult mai
mari, dacă ne uităm și la nivelurile de investiții, care s-au redus după criza
financiară de la un an la altul, și la performanțele noastre legate de
guvernanța economică din ultimii 20 de ani, care au fost destul de slabe. În
plus, provocările cu care ne confruntăm astăzi sunt la o diferență de
ani-lumină față de anii 90: datoriile
publice sunt mult mai mari, la fel sunt
și nevoile noastre de investiții. E nevoie de investiții pentru tranziția
verde și pentru cea digitală, de investiții pentru securitate și apărare,
pentru reziliența lanțurilor noastre industriale. Propunerea de astăzi are în
vedere ambele aspecte – și să reducem datoriile în mod gradual, dar susținut și
să dăm un elan investițiilor pe bază de reforme. Am discutat foarte mult, ne-am
consultat cu multe părți și suntem convinși că acest nou cadru va susține și
stabilitatea și creșterea pentru Uniune în anii care vor urma.

Propunerile
urmăresc trecerea la un cadru de
supraveghere bazat în mai mare măsură pe riscuri, care să pună în centrul preocupărilor sale
sustenabilitatea datoriei publice, promovând în același timp o creștere
durabilă și incluzivă. Pentru fiecare
stat membru cu un deficit public de peste 3% din PIB sau cu o datorie publică
de peste 60% din PIB, Comisia va emite o traiectorie tehnică specifică
fiecărei țări. Această traiectorie va urmări să asigure faptul că datoria este
plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau menținută la niveluri
prudente și că deficitul rămâne sau este adus și menținut sub 3 % din PIB
pe termen mediu. Reforma va simplifica guvernanța economică,
va spori asumarea responsabilității la nivel național, va pune un accent sporit
pe obiectivele pe termen mediu și va întări respectarea normelor, în contextul
unui cadru comun transparent al UE.