Candidatură românească la şefia NATO
Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a anunţat candidatura la funcţia de secretar general al NATO
Bogdan Matei, 13.03.2024, 11:44
Fost ambasador la Washington și fost ministru de Externe în primii ani 2000, când România a fost admisă în NATO, Mircea Geană, e, din octombrie 2019, secretar general adjunct al Alianţei, cea mai înaltă funcţie internaţională la care a acces un român. Iar în ultima vreme, remarcă presa și analiștii politici de la București, Geoană e mai des în țară decât la Bruxelles, ceea ce ar indica dorința de a candida din nou, anul acesta, la președinția României, pe care a ratat-o în 2009. La Bucureşti, atlantistul şi pro-europeanul decis Klaus Iohannis îşi va încheia, tot în 2024, cel de-al doilea mandat prezidenţial de cinci ani la care i-a dat dreptul Constituţia. Şi, fapt anticipat de mulţi, el şi-a anunţat, marţi, candidatura la funcţia de secretar general al NATO. Funcţie pe care, tot anul acesta şi tot după un deceniu, o va părăsi norvegianul Jens Stoltenberg.
Ce-l legitimează pe Iohannis pentru şefia celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie sunt, spune el, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă aceasta, precum şi performanţele în NATO ale României, vecină cu Ucraina invadată de trupele ruse. „Într-un context de securitate complicat, ţara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate în regiune” – a mai afirmat şeful statului, adăugând că este momentul ca România să-şi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice. Lansarea candidaturii sale, notează analiştii, vine pe fondul solicitărilor statelor est-europene de nu fi ignorate la împărţirea funcţiilor de top în Alianţa Nord-Atlantică sau în Uniunea Europeană. România şi alţi parteneri estici au cerut explicit o mai mare reprezentare în structurile NATO, mai ales într-un moment în care securitatea regională este ameninţată de războiul din Ucraina.
NATO, spun însă criticii din ţară, merită ceva mai bun decât Iohannis. Ei afirmă că, vreme de aproape un deceniu la şefia statului român, el n-a avut nicio reuşită notabilă. Şi-i mai reproşează aroganţa, comoditatea, aplecarea către opulenţă şi foarte puţina înzestrare de comunicator. Din câte se ştie în acest moment, preşedintele României îl va avea contracandidat la şefia NATO pe premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica naţională. Acesta pare favorit, fiindcă are sprijinul marilor puteri din NATO: Statele Unite, primul între egali în Alianţă, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Dar alegerea se face prin consultări diplomatice între toate statele membre, iar decizia e anunţată doar când se ajunge la consens asupra unui singur candidat. Iar Rutte, prost prizat în cancelariile din Turcia, România, Ungaria ori Bulgaria, este acum departe de această unanimitate.
