Legea privind inteligența artificială
Legea privind inteligența artificială, care garantează siguranța și respectarea drepturilor fundamentale și stimulează inovația, a fost aprobată în Parlamentul European.
Corina Cristea, 05.04.2024, 09:44
În cadrul strategiei sale digitale, Uniunea Europeană a reglementat inteligența artificială (AI) pentru a asigura condiții optime de dezvoltare și folosire a acestei tehnologii inovatoare. AI poate aduce numeroase beneficii, cum ar fi servicii medicale mai bune, transport mai sigur și mai curat, producție mai eficientă, precum și energie mai ieftină și mai sustenabilă. Dar vine la pachet și cu anumite riscuri.
În aprilie 2021, Comisia Europeană a propus primul cadru normativ al Uniunii Europene pentru inteligență artificială, iar la jumătatea lunii trecute actul privind inteligența artificială – prima lege cuprinzătoare pentru AI din lume – a fost aprobată în Parlamentul European. Scopul său este de a aborda riscurile legate de sănătate, siguranță și drepturile fundamentale și să protejeze democrația, statul de drept și mediul. Astfel, legislativul european a votat pentru a se asigura că inteligența artificială este de încredere, sigură și respectă drepturile fundamentale ale UE, sprijinind în același timp inovarea.
Legea stabilește obligații pentru inteligența artificială pe baza riscului potențial și a nivelului de impact. Interzice în UE aplicațiile AI care prezintă un risc clar pentru drepturile fundamentale – cum ar fi sisteme biometrice de clasificare care folosesc caracteristici sensibile, sisteme care evaluează comportamentul social sau cele utilizate pentru manipularea comportamentului uman. Sistemele de inteligență artificială considerate cu grad ridicat de risc, utilizate, de exemplu, în infrastructura critică, în educație, în asistența medicală, în aplicarea legii, în gestionarea frontierelor sau în procese electorale, trebuie să respecte cerințe stricte.
Sistemele de AI de uz general care se extind rapid trebuie, de asemenea, să respecte obligațiile de transparență și normele UE privind drepturile de autor, iar cele mai puternice modele se confruntă cu cerințe de siguranță suplimentare. De asemenea, având în vedere dificultatea tot mai mare de a recunoaște conținutul audio-vizual artificial sau manipulat („deepfake”) în mediul online, acesta va trebui etichetat în mod clar.
Cadrul juridic se va aplica atât entităților publice, cât și celor private, din interiorul și din afara UE, atât timp cât sistemul de inteligență artificială este introdus pe piața Uniunii sau utilizarea sa afectează persoane aflate pe teritoriul UE. În plus, sunt prevăzute anumite obligații pentru furnizorii de modele de AI de uz general, inclusiv pentru modelele de inteligență artificială generative de mari dimensiuni. Legea va deveni deplin aplicabilă la 24 de luni de la intrarea în vigoare, cu o abordare graduală.
Dragoș Tudorache, raportor pentru legea privind Inteligența artificială în Parlamentul European, despre ce se va întâmpla de azi înainte:
„Acest act este doar începutul unei călătorii mai lungi, deoarece AI va avea un impact pe care nu-l putem măsura doar prin legea privind inteligența artificială, ci va avea impact asupra sistemului nostru de învățământ, asupra pieței noastre de muncă, … Se deschide o lume cu totul nouă, în care AI va juca un rol esențial și, prin urmare, de acum înainte vom construi și o guvernanță care rezultă din actul AI, va trebui să fim foarte atenți la această evoluție a tehnologiei în viitor și să fim pregătiți să răspundem noilor provocări care ar putea să apară din această evoluție a tehnologiei.
Mai este un punct pe care îl consider foarte important și care, pentru noi, de-a lungul acestei călătorii, a fost crucial, și anume că nu suntem singuri.
Ca Uniune cred că am dat un semnal lumii întregi că luăm acest lucru foarte în serios, că am identificat, am lucrat la definirea unui model pe care-l numim astăzi The Risk Based Approach (Abordarea bazată pe risc), care este acum recunoscut din ce în ce mai mult în jurisdicțiile din întreaga lume ca fiind modalitatea de a privi și de a aborda din punct de vedere normativ această tehnologie.
Acum trebuie să fim deschiși să lucrăm cu alții în ceea ce privește modul în care vom promova acest model în alte jurisdicții care ar putea fi interesate să urmeze exemplul și chiar și cu cei care nu vor fi interesați să meargă pe această cale.”
Cred că avem datoria să încercăm să fim cât mai interoperabili posibil și trebuie să fim pregătiți pentru momentul când această tehnologie ne va surprinde cu capabilitățile sale viitoare, mai spune eurodeputatul Dragoș Tudorache, raportor pentru legea privind inteligența artificială în Parlamentul European.
