Cooperări în domeniul securităţii
Angajată în eforturile de susţinere a Ucrainei în războiul împotriva invaziei ruseşti, România continuă demersurile de aderare deplină la Schengen.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 17.04.2024, 11:33
La mai bine de doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, România continuă să joace un rol cheie în demersurile internaţionale de susţinere a administraţiei de la Kiev. De la sprijinul logistic şi informaţional, până la eforturile depuse pe linia susţinerii exporturilor de cereale ucrainene, Bucureştiul şi-a dovedit utilitatea şi valoarea de stat membru NATO şi UE. În consecinţă, încă din 2022, România a fost plasată de Kremlin pe lista ţărilor „neprietenoase”, iar criticile şi chiar ameninţările venite de la Moscova s-au înmulţit. În acest context, asistentul pentru afaceri europene şi eurasiatice al secretarului de stat american, James O’Brien, s-a deplasat la Bucureşti în cadrul unui turneu care mai include vizite în Bulgaria, Elveţia şi Slovenia.
În cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, oficialul american a declarat că Statele Unite lucrează cu România în ceea ce priveşte riscurile de securitate apărute în contextul războiului din Ucraina. El a subliniat cooperarea în domeniul supravegherii aeriene, maritime şi terestre pentru detectarea şi oprirea dronelor ruseşti ajunse pe teritoriul României. O’Brien a mai spus că „România a făcut foarte multe pentru a-şi construi propria capacitate în toate aceste dimensiuni” şi a apreciat cooperarea dintre Bucureşti şi Kiev, despre care a spus că este „esenţială pentru poporul ucrainean” şi „ajută şi România să fie mai sigură”. „Cu cât Ucraina poate să poarte lupta cu Rusia şi să ţină Rusia ocupată şi aceasta să se retragă, cu atât mai sigură va fi România. Activitatea noastră cu România este de a ne asigura că lupta nu se poate extinde şi că România îşi poate apăra bine teritoriul şi oamenii împotriva oricărui risc ca această bătălie să vină în direcţia sa”, a afirmat O’Brien.
La rândul său, reprezentantul guvernului României a evidenţiat necesitatea consolidării prezenţei aliate pe întregul flanc estic al NATO şi a spus că acest aspect este „imperativ pentru securitatea şi stabilitatea regiunii extinse a Mării Negre şi nu numai”. În ciuda contextului de securitate tensionat, România nu şi-a redus demersurile diplomatice pentru aderarea deplină la Spaţiul Schengen, un drept care i-a fost interzis ani de-a rândul din raţiuni politice. Începând cu 31 martie, atât România cât şi Bulgaria au fost incluse în spaţiul european de liberă circulaţie doar cu frontierele aeriene şi maritime, Austria fiind ţara care a împiedicat până în prezent, prin veto, introducerea regulilor Schengen şi la frontierele terestre. Într-o discuţie purtată la Bucureşti cu omologul său român, ministrul german de interne, Nancy Faeser, a lăudat eforturile depuse de România pentru solidaritatea europeană în materie de azil, ca parte a demersului său de a adera integral la spaţiul Schengen. De cealaltă parte, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, şi-a exprimat speranţa că regulile Schengen vor putea fi introduse la frontierele terestre în acest an.
