Expoziția-eveniment „Culorile dezghețului” la MȚR

Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR) și Asociația pentru cultură și arte Arbor invită publicul iubitor de frumos la o expoziție-eveniment: „Culorile dezghețului. Satul basarabean în pictura anilor 1960”.

Eugen Cojocariu și Ion Puican, 29.04.2024, 15:16

Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR) și Asociația pentru cultură și arte Arbor invită publicul iubitor de frumos la o expoziție-eveniment: „Culorile dezghețului. Satul basarabean în pictura anilor 1960” – expoziție ce prezintă lucrări mai puțin cunoscute, de mici dimensiuni, din colecții private, a 14 artiști importanți din Republica Moldova. Am stat de vorbă despre expoziție și contextul istoric și  cultural al operelor aduse la București cu istoricul de artă din Republica Moldova Constantin I. Ciobanu:

 „Este o expoziție interesantă, ce ține de o perioadă extrem de interesantă, pentru că „dezghețul”, această expresie care a intrat în circuitul istoricilor de artă din fosta Uniune Sovietică și a fost o perioadă în care s-au lansat foarte mulți artiști, inclusiv în Basarabia.

Pentru că nu putem nega faptul că influența marilor centre ale fostei Uniuni Sovietice, cum era Moscova sau Leningradul de atunci, actualul Sankt Petersburg, asupra Chișinăului, era destul de puternică. Să nu uităm că în perioada lui Stalin orice relații cu România erau interzise. Și anume în anii „dezghețului”, la mijlocul anilor 50, chiar la Chișinău a avut loc o expoziție a artiștilor plastici din România, inclusiv au fost artiști importanți: Grigorescu, Aman.

Și această perioadă a „dezghețului” a fost interesantă și grație faptului că au apărut chiar în cadrul așa-zisului realism socialist, noi curente, curente care se deosebeau radical de așa-numitul academism stalinist, care existase până atunci. Au apărut așa-numitul stil sever sau stil auster, cum îl numesc criticii de artă. Sigur că acest stil mai mult a afectat acele republici care aveau o industrie dezvoltată, pentru că era un stil preponderent urban, care se orienta spre mediul urban, dar a avut anumite repercusiuni și asupra Basarabiei. Pentru Basarabia, anume sfârșitul anilor 50, începutul anilor 60, este o perioadă într-adevăr de descătușare. De descătușare, în primul rând a mijloacelor de expresie.”

Către ce subiecte s-au orientat artiștii moldoveni în perioada anilor 1960, odată cu „dezghețul” conceptual și stilistic al artei din Republica Moldova? Ne spune Constantin I. Ciobanu:

 „S-au orientat în primul rând, dacă ați simțit chiar din cadrul expoziției, spre o oglindire așa destul de fidelă a esteticii plaiului natal. Domină motivele rurale, nu cele urbane. Aș spune că laitmotivul acestei expoziții a fost demonstrarea poeziei „Plai basarabean”, care întotdeauna se deosebea chiar și în cadrul expozițiilor unionale, când venea o lucrare realizată în Republica Moldova, îndată îți dădeai seama că e ceva eterogen în raport cu tipologia sovietică. ”

Conceptualitatea artistică a anilor 1960 a fost definită prin reinterpretarea unui slogan sovietic, reinterpretare ce a adus noi limbaje de expresie artistică. Mai multe ne spune istoricul de artă Constantin I. Ciobanu:

„Să nu uităm că la sfârșitul anilor 50, dar mai ales în anii 60, a fost reevaluată lozinca, care la prima vedere este absolut proletcultistă și comunistă, este vorba de lozinca „socialistă după conținut și națională după formă”. Și tipul ăsta de slogan exista încă din 1925. Pentru prima dată, expresia asta a fost rostită de Stalin.

Sloganul ăsta a existat și în anii 30, 40, 50. Nimeni nu-i acorda nicio atenție. Pe urmă, unii esteticieni și critici de artă au înțeles că, în realitate, multe din valențele picturale ale operelor pot fi apărate grație acestui slogan, pentru că național după formă, partea a doua, ce prezenta? Sub aspect național, după formă, în primul rând aveau în vedere piesele de artizanat popular. Or, în aceste piese de artizanat popular, acolo găsim și motive abstracte, găsim și folosirea culorii locale.

Găsim foarte multe elemente, chiar de artă abstractă. Și ei se foloseau apărându-i pe artiștii care veneau cu o paletă mai bogată față de clarobscurul epocii staliniste. Care veneau, să zicem, cu niște elemente abstracte în creațiile lor.”

În ce context poate fi privită expoziția de la MȚR?

„Ce e important că expoziția aceasta este de fapt o secțiune, o fracțiune dintr-un eveniment tot atât de important care are loc în aceste zile la Muzeul Național de Artă a României. Acolo e o expoziție a artei din Basarabia. Aici este un fel de dezvoltare, amplificare și detaliere a acelei impresii generale, fiindcă acolo noi vedem arta pe parcursul a 100 de ani, începând cu primele asociații ale artiștilor din Basarabia și terminând practic cu ziua de astăzi. Pe când aici vedem numai o secțiune, dar foarte importantă.”