Deficitul bugetar şi încrederea oamenilor de afaceri

Oamenii de afaceri români sunt încrezători în privinţa evoluţiei economiei.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ştefan Stoica, 17.05.2024, 11:45

Indicele Confidex, care măsoară nivelul de încredere a managerilor români în economie, a atins cea mai mare valoare măsurată în ultimii patru ani, de 52,5, arată cel mai recent studiu pe această temă. Pe fondul scăderii inflaţiei, al creşterii PIB-ului şi al unui optimism crescut al mediului de afaceri autohton, dar şi internaţional, în legătură cu evoluţia economiei, valoarea indicelui a depăşit maximul anterior de 50,2, înregistrat în primul semestru al anului trecut. Conform studiului, ponderea managerilor care se declară optimişti cu privire la starea economiei româneşti a urcat până la 34%, faţă de 26%, în semestrul precedent.

Totuşi, 38% dintre aceştia rămân precauţi. Cifrele reprezintă un indicator al rezilienţei, flexibilităţii şi adaptabilităţii mediului de business românesc la schimbările abrupte ale condiţiilor de piaţă cu care s-au confruntat în ultimii ani, începând cu pandemia COVID-19, urmată de creşterea preţurilor la energie, apoi de războiul din Ucraina, de modificările fiscale şi de valul inflaţionist care încă nu s-a încheiat, arată studiul Confidex.

Potrivit acestuia, companiile din domeniul serviciilor sunt cele mai optimiste, urmate de IT, construcţii şi comerţ. La polul opus, o abordare mai precaută o au afacerile din agricultură, energie şi industrie. Pe de altă parte, România a făcut progrese semnificative în reducerea decalajului faţă de ţările dezvoltate după anul 2000, înregistrând cea mai rapidă creştere a productivităţii muncii din Europa Centrală şi de Est, spune Csaba Bálint, membru în Consiliul de Administraţie al BNR. Potrivit acestuia, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare a ajuns la peste 75% din media europeană, evoluţie care a fost susţinută de acumularea investiţiilor străine directe şi de menţinerea pentru un timp a unei datorii publice scăzute.

Csaba Bálint: „Toate judeţele din România au făcut progrese semnificative în ultimele aproape două decenii şi jumătate în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, dar disparităţile regionale au crescut. Până acum am beneficiat de un raport datorie publică-PIB relativ scăzut, oferind spaţiu de manevră pentru a sprijini creşterea economică, însă majorarea datoriei a creat şi vulnerabilităţi. Pe măsură ce România a recuperat rapid decalajele, au apărut dezechilibre semnificative, în frunte cu adâncirea deficitelor gemene; atât deficitul bugetar, cât şi cel de cont curent sunt de mulţi ani la niveluri foarte ridicate”. Absorbţia eficientă a fondurilor europene este foarte importantă în finanţarea investiţiilor, dar esenţiale sunt şi corecţia bugetară sau descoperirea de surse proprii de creştere economică, consideră oficialul BNR. În prognoza de primăvară, Comisia Europeană estimează o creştere a economiei româneşti de 3,3%, însă şi un deficit de aproape 7 procente din PIB, cel mai mare din Uniune.