Ce ne-a adus apartenenţa la UE în timp
Apartenenţa la UE a adus o serie de avantaje cetăţenilor din statele membre, lucru de care mulţi sunt puţin conştienţi.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 20.05.2024, 09:10
Apropierea alegerilor europarlamentare creşte îngrijorarea la vârf în UE. Deşi campaniile pro participare la vot sunt destul de intense, atât cele făcute de organizaţiile UE, cât şi cele naţionale, există teama îndreptăţită că nemulţumirile cetăţenilor din statele mambre vor conduce către o atitudine indiferentă în ceea ce priveşte alegerile Europene.
Tocmai de aceea l-am invitat pe Christian Gsodam, consilier principal pentru comunicare strategică și previziune, Serviciul european de acțiune externă (SEAE), participant la Săptămâna Societăţii Civile Europene, să ne spună cum a progresat UE, menţionând câteva dintre avantajele câştigate de cetăţenii UE în timp:
“Cred că UE lucrează zi şi noapte pentru a găsi soluţii la tot felul de probleme, fie ele economice, fie probleme bancare, fie provocări ce ţin de educaţie – de tipul: unde pot studia, ce domenii există. Iar Europa a fost dintotdeauna maşina care reduce aceste probleme pentru cetăţenii ei, continuu.”
Cu speranţa că tinerii din statele membre vor înţelege importanţa votului lor, Christian Gsodam, consilier principal pentru comunicare strategică și previziune, Serviciul european de acțiune externă (SEAE), a adăugat o serie de probleme care au fost rezolvate în timp pentru membrii UE:
“UE funcţionează deja de multe decenii şi fiecare decadă a avut problemele ei. Spre exemplu, în privinţa educaţiei, am întâmpinat problema majoră a nerecunoaşterii masteratelor, dintr-un stat membru într-altul. Şi am rezolvat această problemă prin Procesul Bologna. Apoi, am avut mari dificultăţi, ca să luăm doar un exemplu aleator, în identificarea abuzurilor împotriva copiilor. Şi asta până am decis la nivel European să conlucrăm, astfel că acesta devine un delict european, că avem bază de date comună. Iar azi acest sistem funcţionează perfect.
Au existat vremuri când calitatea aerului ne crea mari probleme în unele dintre regiunile noastre. Şi am decis la nivel european să abordăm unitar această problemă, am decis reducerea factorilor de poluare, iar astăzi europenii se bucură de un aer mai curat. Şi tind să uite aceste lucruri. Aceste lucruri nu se întâmplă pur şi simplu, pentru că cineva dintr-o ţară membră decide asta. Aerul nu cunoaşte graniţe, abuzul copiilor nu cunoaşte graniţe, din păcate, educaţia în universităţi nu cunoşte graniţe. Toate acestea funcţionează transfrontalier. Şi pentru toate aceste probleme Europa a găsit soluţii, pentru tinerii de azi şi, uneori, ei pur şi simplu nu ştiu asta.”
În UE tinerii pot participa la vot de la 18 ani, în majoritatea ţărilor UE, şi de la 16 ani în ţări precum Austria, Belgia, Germania și respectiv, 17 ani în Grecia.
Totuși, în unele țări din UE (Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg), votul la alegerile europene este obligatoriu. Astfel, se poate presupune că prezența la vot este mai mare în aceste țări decât în cele în care alegătorii pot alege să meargă sau nu la vot. Deși există și alte forme de angajament civic, cum ar fi mișcările de tineret, activismul online, voluntariatul, participarea la o inițiativă cetățenească europeană sau la dialogul UE cu tinerii, dreptul de vot transmite un mesaj important, acela că ce au cetăţenii de spus – şi în special cei tineri – contează, că sunt auziți și că politicienii țin cont de opiniile lor.
