Cine vor fi liderii instituțiilor europene?
Preşedintele României a participat la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde liderii europeni au stabilit cine va ocupa principalele posturi în instituţiile UE.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 28.06.2024, 11:30
Reuniți pentru a doua oară după alegerile europarlamentare de la începutul lunii, liderii europeni au stabilit cine va ocupa posturile-cheie în instituţiile UE. Ursula von der Leyen a fost nominalizată pentru preşedinţia Comisiei, premierul eston Kaja Kallas pentru funcția de Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politică de securitate, iar fostul premier portughez Antonio Costa va prelua preşedinţia Consiliului European. Cele trei funcţii sunt, astfel, împărţite între cele trei grupuri politice care formează majoritatea în Parlamentul European – popularii, Renew şi social-democraţii.
Din postura de şef al diplomaţiei europene, liberala Kaja Kallas se va ocupa şi de problema securităţii Uniunii.
Kaja Kallas: “Este o responsabilitate enormă această funcţie, pentru că trăim într-un context plin de tensiuni geopolitice, instabilitate în creştere la nivel global, iar acestea sunt provocări pentru politica externă a Uniunii Europene.”
Numirile au fost convenite la o reuniune de negociere în cadru restrâns la care au participat şase lideri europeni din cele trei grupuri politice pro-europene, favorabile aprofundării integrării europene şi consolidării prerogativelor Bruxellesului, situație ce a provocat iritarea şefei guvernului italian, Giorgia Meloni, care s-a văzut ocolită la aceste discuţii.
Cei care au negociat funcţiile au fost cancelarul german Olaf Scholz, premierul spaniol Pedro Sanchez, premierii polonez şi grec, Donald Tusk şi Kyriakos Mitsotakis, preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez Mark Rutte.
Meloni, al cărei partid face parte în Parlamentul European din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a apreciat că cei şase lideri care au negociat au format o oligarhie care a făcut o înţelegere, fără a ţine cont de mesajul transmis la urne de cetăţeni la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie. Scrutin care a confirmat un avans al formaţiunilor conservatoare eurosceptice, fără, însă, ca acestea să răstoarne majoritatea formată din grupurile popular, social-democrat şi liberal.
Liderii statelor membre au adoptat şi agenda strategică a Uniunii pentru următorii cinci ani, iar priorităţile sunt competitivitatea economică, apărarea valorilor democratice, reformele interne pentru extinderea Uniunii şi securitatea. Aici intră şi cheltuielile pe care statele membre ar trebui să le crească pentru apărare.
Potrivit Ursulei von der Leyen, Uniunea are nevoie de un plus de 500 de miliarde de euro pentru apărare în următorii 10 ani.
Ucraina rămâne o altă prioritate, atât din punct de vedere al aderării, cât şi pentru sprijinul financiar şi militar.
În cadrul discuţiei pe tema Agendei Strategice a Uniunii, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că documentul trebuie să reflecte angajamentul comun de a continua eforturile în direcţia unei Uniuni mai puternice, mai reziliente şi mai influente la nivel internaţional.
