Îmbunătăţiri ale sistemului legislativ european
Didier Reynders, comisar european pe justiţie, a remarcat îmbunătăţiri la nivelul UE privind reformele din justiţie, privind planurile de redresare, lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii, libertatea și pluralismul presei şi rolul societăţii civile.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 06.09.2024, 09:10
Legislaţia europeană este într-un continuu proces de evaluare şi ajustare. Toate dezbaterile despre statul de drept se desfășoară în parlamentele naționale, cu autoritățile naționale, dar și în consiliile de nivel european, astfel încât anual apare un raport care acoperă cele 27 de state membre și cei 4 candidați, fără nicio recomandare cu privire la cei 4 candidați, deoarece, în același timp, există un raport privind extinderea care include recomandări specifice referitoare la aceștia.
Didier Reynders, comisar european pe justiţie, a remarcat eficacitatea reformelor introduse în planurile de redresare şi a adăugat:
„În primul capitol, despre sistemele de justiție, examinăm evoluțiile care se referă la cei trei parametri cheie ai unui sistem de justiție eficient: independență, calitate și eficiență. Și pentru a evidenția câteva constatări și tendințe cheie în statele membre, reformele justiției continuă să fie amplificate în ultimul an, multe state membre urmând recomandările din 2023 și punând în aplicare reformele, așa cum s-a convenit și pentru unele state membre în contextul planului lor de redresare, deoarece există o legătură între reperele planului de redresare și raportul statului de drept.
O primă tendință se referă la reformele privind garanțiile cheie pentru independența judiciară, care au fost continuate sau finalizate într-un număr de state membre. Un domeniu important al unor astfel de reforme este sistemul de numire în justiție, precum și componența și atribuțiile consiliilor pentru justiție. Cu toate acestea, independența judiciară rămâne un domeniu de îngrijorare în unele state membre.”
Spania este, în acest context, exemplu de bune practici. Luxemburg, Belgia, Franța, Croația, Danemarca se află şi ele pe drumul cel bun, iar Malta și Grecia iau măsuri în privinţa respectării recomandărilor.
Un alt capitol mereu de revizuit este cadrul anticoprupţie, despre care Didier Reynders a precizat:
“Mai multe state membre au început să își actualizeze strategiile anticorupție. Aceste strategii pot asigura că țările urmează o abordare cuprinzătoare, coerentă și integrată pentru combaterea corupției. Toate statele membre au luat măsuri pentru a preveni corupția prin, de exemplu, coduri de conduită și reguli de lobby. Avem o îmbunătățire din ce în ce mai sesizabilă în procesul de transparență privind lupta împotriva corupției, ca instrument preventiv.”
Libertatea și pluralismul presei sunt, de asemenea, în discuţie, precum şi rolul crescând al societăţii civile.
